Mai merită cultivată cultura de porumb? Opiniile fermierilor

Cultura de porumb este o provocare din ce în ce mai mare pentru fermierii din România, în contextul în care seceta s-a resimțit din plin în majoritatea anilor din ultimul deceniu. Doar cei care au acces la irigații sau fac agricultură în zone unde precipitațiile asigură o aprovizionare cu apă normală mai reușesc să obțină producții bune, care să le asigure profitul.

Astfel, din ce în ce mai mulți fermieri optează pentru reducerea suprafețelor însămânțate cu culturi de primăvară, în special cultura de porumb.

”Primăvara aceasta vom avea o campanie relativ ușoară. Semănăm doar 170 de hectare de floarea soarelui și nu mai mult de 20 de hectare de porumb. Pierderile de anul acesta la această cultură, în care am înregistrat randamente de 800-900 kg/hectar, cu o cheltuială medie de 4.500 lei/hectar, ne fac să spunem că nu mai merită. Cele 20 de hectare le cultivăm pentru arendă.

Trendul este acesta, am văzut în foarte multe ferme că suprafața de primăvară scade mult. Dacă până acum se mergea cu 60-40 sau chiar 50-50, eu eram fan a culturii de porumb, cultivam 400-450 de hectare anual, este o cultură care ne-a capitalizat și s-a demonstrat a fi foarte bănoasă, dar într-un context în care încercăm să privim pe o perioadă mai lungă și vedem că deficitul de apă din sol a crescut de la an la an, mă face să mă gândesc cu mari semne de întrebare la viitorul acestei culturi”, a precizat Cosmin Iancu, tânăr fermier din județul Ilfov, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

Totuși, mai există și fermieri care mizează în continuare pe modelul clasic de a face agricultură. Marian Popa, spre exemplu, are solele foarte bine delimitate în ferma sa și respectă cu rigurozitate asolamentul în fiecare an.

”Eu sunt inginer agronom, am și doctoratul luat, și respect niște lucruri pe care le-am învățat și pe care le-am practicat la ordin timp de 10 ani și care sunt benefice și mi-au adus mie succesul. Eu lucrez terenul într-o fermă de 1.500 de hectare cu 5 sole aproximativ egale. (…) Asolamentul acesta a fost impus în anii 80, dar o impunere strictă. Nu aveai voie să te abați, explicându-se și beneficiile pe care le aduce această rotație a culturilor. Ai niște sporuri de producție fără să faci un efort financiar. Una dintre sole este cu porumb, una cu floarea soarelui, una de rapiță și două de grâu. Nu m-am abătut nici anul acesta și nu cred în veșnicia secetei”, a precizat Marian Popa, fermier din județul Teleorman, pentru AGRO TV.

Citește și: ”Polul porumbului din România s-a mutat în Ardeal”