Tánczos Barna, decizie privind sistemul antigrindină: ”Nu decide Prahova pentru toată țara”

Sistemele antigrindină ar putea fi repornite pentru o perioadă limitată, de doi sau doi ani și jumătate, timp în care autoritățile să realizeze studii clare privind efectele acestora asupra precipitațiilor. Propunerea a fost avansată de ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, în emisiunea „Agricultura la Raport”, difuzată de AGRO TV.

Declarațiile vin în contextul disputelor dintre fermierii care solicită oprirea sistemelor antigrindină și cei care cer menținerea protecției împotriva fenomenelor meteo extreme. Ministrul a arătat că punctul de vedere al unui singur județ nu poate decide politica națională în acest domeniu.

„Nu poate să dicteze Prahova pentru toată țara, chiar dacă ei afirmă că sunt peste 90% care cer să nu mai avem sisteme antigrindină. Sunt fermieri care cer să avem sisteme antigrindină. Ministerul are obligația de a oferi o soluție și pentru cei care vor să fie protejați”, a declarat Tánczos Barna.

Potrivit acestuia, reluarea activității ar trebui să fie temporară și însoțită de analize independente, care să stabilească dacă aceste sisteme influențează sau nu regimul precipitațiilor.

„Eu am propus ca aceste sisteme antigrindină să fie repornite, pe o perioadă mai scurtă, de doi ani sau doi ani și jumătate. În acest timp să se facă și studiile, pentru că nu există”, a precizat ministrul interimar al Agriculturii.

Tánczos Barna susține că, în lipsa unor concluzii științifice, discuția rămâne blocată între opinii opuse. Unii fermieri consideră că intervențiile antigrindină afectează ploile, în timp ce alții văd în aceste sisteme o formă necesară de protecție pentru culturi.

„Dincolo de aceste filosofii, că unii spun că ajută la precipitații, alții spun că distrug, nu avem studii care să demonstreze nici pro, nici contra. Dacă vrem să facem studii, studiile se pot face pe un sistem funcțional”, a afirmat acesta.

Ministrul a indicat și posibilitatea pornirii sistemului antigrindină de la Satu Mare, realizat cu fonduri europene și bazat pe o altă tehnologie. Funcționarea acestuia ar putea oferi autorităților date suplimentare pentru evaluarea eficienței și a eventualelor efecte asupra condițiilor meteorologice.

„În paralel, cu siguranță poate fi pornit și sistemul de la Satu Mare, care a fost construit cu fonduri europene, care este pe o altă tehnologie, și să vedem și studiul acela”, a mai spus Tánczos Barna.