Schimbările climatice rearanjează structura agriculturii românești, iar lucrurile care acum două-trei decenii păreau firești, astăzi sunt mai degrabă excepții. Dacă porumbul era considerat, pe vremuri, cultura de aur în regiunile din sudul și sud-estul țării, astăzi doar cei care au sisteme de irigații în aceste zone mai reușesc să facă producții satisfăcătoare. În schimb, polul porumbului s-a mutat în zona Ardealului, constată fermierii.
”Gândiți-vă că polul porumbului s-a mutat din sudul țării, în Ardeal. Și nu s-a mutat de acum, s-a mutat de acum 10-15 ani, când se făceau la Turda hibrizi extratimpurii, iar acum se pun și semitardivi și se scot producții ca lumea, pentru că acolo plouă”, a precizat Constantin Epure, fermier din județul Vâlcea, pentru AGRO TV.
În acest context, fermierul Ștefan Gheorghiță ridică o problemă importantă legată de viitorul agriculturii românești și modul în care vor trebui reorganizate anumite regiuni, din punct de vedere agricol.
”Știți care este problema majoră? Este faptul că am trăit o situație pe care nimeni nu și-a imaginat-o, să avem 4 ani de secetă consecutivi. În condițiile acestea, pui la saltea, dar cât să mai pui la saltea? Am ajuns în situația în care, gata, s-au terminat banii. Nu mai avem de unde să rupem. Dacă continuă așa, că irigațiile nu le facem într-un an și nici nu putem să le facem la nivel de țară, ce facem cu anumite regiuni? Este o mare dilemă.
Uitați-vă în Moldova, am luat toate coastele, toate râpele, să le băgăm în agricultură, pentru că era rentabil atunci. Acum nu mai merge. Va trebui să regândim, fiecare dintre noi va trebui să regândească. Eu am oprit extinderea de trei ani. Nu mă mai interesează să iau pământ, pentru că îmi e frică. Nu văd perspectiva economică, n-am pe ce să îmi clădesc o strategie”, a precizat Ștefan Gheorghiță, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
Citește și: Fermierul Nicu Apopi: ”Cel mai mare dușman al porumbului nu este lipsa apei”
este parte a
