Grupul Van Asten, unul dintre marii producători europeni de porci, cu operaţiuni în Olanda și Germania de Est, a analizat efectul fermentării în hrana pentru animale, avantajele dovedindu-se a fi foarte diverse, inclusiv dezvoltarea componentelor de business cu impact în agricultura circulară şi, în consecinţă, diminuarea costurilor privind asigurarea nutriţiei animalelor.
Pentru a obţine rezultatele dorite, Van Asten a finanţat un studiu desfășurat recent la fermele din Germania, care a demonstrat că, prin utilizarea fermentației în aproximativ o treime din hrană, scroafele pot rămâne într-o stare generală mai bună și au nevoie cu aproximativ 8% mai puțin hrană.
Rezultatele acestui studiu au determinat grupul Van Asten să-l numească pe co-directorul companiei Roland van Asten ca ambasador european pentru industria porcilor, în categoria producției de precizie.
Studiul a fost inițiat din două motive. În primul rând, grupul Van Asten urmărea să afle exact modul de acțiune a materiei prime fermentate în hrana pentru scroafe, iar în al doilea rând, grupul a vrut să se determine dacă ar fi posibil să înlocuiască soia cu o sursă de proteine cultivată local, în special mazărea de câmp, iar rezultatele au fost pozitive.
S-a determinat că anual ar fi nevoie de 90 kg mai puțină hrană, în cazul în care o treime din rațiile folosite vor fi fermentate și în mod surprinzător, scroafele care au primit ferment în furaje au avut o productivitate sporită, după înțărcare acestea s-au recuperat mai repede, iar greutatea lor față de scroafele care nu au fost primit ferment a crescut notabil.
Mai multă fertilitate în producție:
Studiile au fost supravegheate de specialistul în fermentație, Ronald Scholten, care a explicat faptul că în ceea ce privește producția de lapte, scroafele care au primit fermentație s-au dovedit a avea performanțe mai bune decât scroafele fără ferment în furaje. În plus, acestea s-au recuperat mai puternic după lactație decât celelalte scroafe. În privința greutății, aceasta a fluctuat la scroafele care au primit ferment, iar cifrele arată că fluctuațiile de greutate au fost benefice pentru fertilitate și producție.
„Prin natură, scroafele fermentează multe materii prime în timpul digestiei. Cel mai probabil fermentarea acidului lactic înainte de consum este mai eficientă decât cea care se produce în interiorul scroafelor”, a declarat Roland Van Asten care atrage atenția asupra posibilităților de a include mai multe produse de calitate inferioară în hrana pentru scroafe, acest lucru reducând costurile și întărind agricultura circulară.
Scăderea mortalității la purcei și la scroafă:
Rezultatele par să sugereze că fermentarea în furaje va influența pozitiv sănătatea animalelor. Mortalitatea purceilor în timpul alăptării a fost cu 2% mai mică în cazul scroafelor care au primit ferment în furajele lor, iar mortalitatea la scroafe a scăzut cu 2,5% pe an, atunci când au fost hrănite cu ferment.
Concluzii:
Fermentația în furajele scroafelor conduce la o productivitate mai mare, la mai multe opțiuni pentru materiile prime, la o sănătate mai bună a animalelor și la o reducere a hranei pentru animale. De asemenea, există și un aspect tehnic care trebuie menționat: Fermentarea în dietă menține furajul lichid omogen, iar din acest considerent, furajele rămân mai gustoase și mai constante în ceea ce privește calitatea, fără a fi nevoie să se utilizeze subproduse pentru a evita dezintegrarea furajelor lichide.
