Secția de Medicină Veterinară a Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), „Gheorghe Ionescu-Șișești” trage un semnal de alarmă cu privire la pericolul epidemiologic în care ne aflăm, prin existența unui focar de febră aftoasă într-o țară vecină, se arată într-un comunicat al instituției, semnat de președintele ASAS, Valeriu Tabără.
„Febra aftoasa s-a reîntors în Europa: focarele recente din Germania si Ungaria sunt în măsură să alarmeze toată Europa, în condițiile în care sănătatea animalelor de rentă este confruntată cu izbucnirea unor boli transfrontaliere față de care bătrânul continent se declarase indemn, cel puțin față de febra aftoasă, din 2001.
Febra aftoasă fiind o boală comună tuturor animalelor cu copita despicată (vaca ,oaie,capra,porc rumegatoare salbatice) este o boală cu impact devastator asupra securității alimentare, în condițiile în care toate populațiile de animale susceptibile la acest virus sunt naive imunologic (lipsite de anticorpi), vaccinarea profilactică contra febrei aftoase fiind eliminată din strategia sanitară a țărilor Comunității Europene din 1992.
Primul focar da fost declarat în ianuarie 2025 în Germania, a afectat 14 bivoli, a fost supuss măsurilor de eliminare prin stamping-out și monitorizare serologică în zona de 1 și 3 km în jurul focarului, rezultatele fiind negative până în prezent pe cele 6300 de probe analizate. Până în prezent însă nu se cunoaște sursa infecției.
Un nou focar de boală a fost declarat de Ungaria in data de 7 Martie 2025, la o ferma de 1400 vaci de lapte, situată la 1 km de granița cu Slovacia. Masurile pentru blocarea aparitiei de noi facare sunt in curs de aplicare atat in Ungaria cat si in Slovacia.Originea infecției este încă necunoscută.
Controlul febrei aftoase prin stamping-out este politica oficială a UE, ceea ce antrenează costuri directe și indirecte uriașe: focarul de febra aftoasa din 2001 în Regatul Unit a costat circa 15 miliarde de euro, iar recentul focar din Germania a costat mai mult de 1 miliard de euro. Costul social al unor astfel de izbucniri este însă cu mult mai greu de estimat și, mai sever.
Aceste evenimente epidemiologice găsesc efectivele de animale din România și serviciile veterinare într-un moment critic: ne-am confruntat cu boala limbii albastre, din 2017 creșterea porcului duce o luptă de supraviețuire cu pesta porcină africană, față de care suntem și lipsiți de mijloace specifice, creșterea ovinelor se confruntă cu pesta rumegătoarelor mici, strategia pentru toate acestea pârând a se limita la stamping-out și biosecuritate iar autoritățile veterinare se confruntă cu un buget de austeritate, o subfinanțare la nivel dramatic.
Febra aftoasă este cea mai difuzibilă boală a mamiferelor biongulate. Este Romania in pericol față de febra aftoasă? Cu siguranta da: libera circulatie terestră se însumează difuzibilității naturale a bolii, în timp ce schimburile de animale și de produse de origine animală, circulația terestră, în sine, sunt factori de risc majori în diseminarea acestei boli.
Acesta este momentul în care Manualul operațional pentru febra aftoasă trebuie activat prin: intensificarea supravegherii clinice și serologice la animalele receptive în zona punctelor de trecere a frontierelor terestre și pe traseul drumurilor europene ce traversează România, pe un culoar de 3-5 km, și instruirea medicilor veterinari privind exprimarea clinică a bolii pentru speciile receptive astfel încat aceștia să formuleze cu promptitudine suspiciunea, instruirea deținătorilor de animale și constientizarea acestora, privind impactul bolii.
Nu în ultimul rând, se impune din partea autorităților, investigarea la nivel European a disponibilului de vaccin pentru intervenții de urgență.
În fața numeroaselor riscuri epidemice și a situației socio-politice europene, controlul bolilor animalelor prin stamping-out devine o strategie ce se impune a fi reevaluată. Recursul la imunoprofilaxie de necesitate, pentru entitățile pentru care sunt disponibile produse, este o soluție mai ieftină, deopotrivă economic și social, compatibilă cu garantarea siguranței alimentare într-o perioadă de criză”, este mesajul transmis de Secția de Medicină Veterinară a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, sub semnătura președintelui ASAS, prof. univ. emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu Tabără.
