În ciuda poziției exprimate de majoritatea fermierilor europeni reprezentați în COPA-COGECA, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, speră să avanseze vineri, la Montevideo, cu acordul de liber-schimb UE-Mercosur, cu prilejul celui de al 65-lea summit al blocului latinoamerican, deși state ca Franţa, Polonia şi Italiei și-a manifestat deja opoziția faţă de o ratificare a textului, relatează AFP, citată de AGERPRES.
Cele două blocuri, având ca vârf de lance Brazilia, de partea sud-americană, și Germania şi Spania, de cea europeană, și-ar dori să finalizeze discuţiile înainte ca la Casa Albă să se reinstaleze, în ianuarie, Donald Trump, cel care a ameninţat în mai multe rânduri cu creşterea taxelor vamale.
Ministrul afacerilor externe uruguayan, Omar Paganini, a declarat joi, , după o întâlnire cu noul comisar european pentru comerţ, Maros Sefcovic, că speră ca „vestea bună” privind încheierea acordului de liber-schimb UE-Mercosur să poată fi anunțată vineri, la finalul reuniunii şefilor de stat. „Am ajuns la un text de acord comun”, nu lipsesc decât „detalii minime”, a completat Omar Paganini.
La rândul său, Ursula von der Leyen, înainte de sosirea sa, joi, în Uruguay, a postat pe X că „linia de sosire a acordului este vizibilă; să lucrăm împreună, să o trecem”. Șefa Comisiei Europene urmează să susţină o conferinţă de presă alături de preşedintele Braziliei, Luiz Inacio Lula da Silva, președintele Argentinei, Javier Milei, președintele Uruguay, Luis Lacalle Pou, şi președintele Paraguay, Santiago Pena.
De partea cealaltă însă, o sursă diplomatică de la Paris a declarat pentru AFP că „în acest stadiu, este o finalizare a discuţiilor la nivel de negociatori, (…) nu este vorba nici despre semnarea, nici despre încheierea acordului”. „Nu este deci sfârşitul poveştii”, a precizat sursa citată.
Uniunea Europeană şi Mercosur discută încă din 1999 asupra acestui proiect de tratat ce vizează suprimarea majorităţii taxelor vamale între cele două blocuri, pentru a crea o piaţă uriaşă de peste 700 de milioane de consumatori.
Ar fi vorba despre „cel mai mare parteneriat comercial şi de investiţii văzut vreodată. Cele două regiuni vor obţine profit”, a afirmat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Însă, dacă în virtutea tratatelor europene, Comisia este singura negociatoare a acordurilor comerciale în numele Celor 27, orice text semnat cu ţările Mercosur trebuie să obţină ratificarea prin aprobarea sa de către cel puţin 15 state membre reprezentând 65% din populaţia UE şi de o majoritate a membrilor Parlamentului European.
Astfel, o minoritate de blocaj poate să oprească o ratificare a acordului. O luptă pe care o poartă şi Franţa, scrie France Presse.
Potrivit reprezentaților Palatului Elysée, într-un apel telefonic de joi dimineaţă, președintele Emmanuel Macron i-a spus din nou Ursulei von der Leyen că proiectul de acord comercial este „inacceptabil în acest stadiu”.
„Vom continua să apărăm fără odihnă suveranitatea noastră agricolă”, a adăugat preşedinţia franceză pe X.
După premierul polonez Donald Tusk, care a declarat la sfârşitul lui noiembrie că nu va accepta proiectul „sub această formă”, Italia s-a alăturat joi grupului de ţări care refuză proiectul.
„Nu sunt reunite condiţiile pentru a subscrie la textul actual”, afirmă surse guvernamentale italiene. Roma estimează că „semnarea poate avea loc numai cu condiţia ca protecţii adecvate şi compensaţii în caz de dezechilibre pentru sectorul agricol” să fie introduse.
Grupul celor trei state membre aflate în opoziție față de ratificarea acordului de liber-schimb UE-Mercosur este întărit de Austria şi Olanda, care şi-au exprimat deja reticenţele, mai notează AFP.
Pentru a împiedica adoptarea textului, Franţa trebuie să ralieze alte trei ţări reprezentând peste 35% din populaţia UE, un prag care este deja depăşit după alăturarea Italiei şi Poloniei.
În Europa, susţinătorii acordului subliniază nevoia unor debuşee pentru exportatori şi necesitatea de a nu lăsa cale liberă Chinei, rival cu care relaţiile comerciale s-au tensionat considerabil. Potrivit acestora, acordul ar permite Uniunii Europene, deja primul partener comercial al Mercosur, să exporte mai uşor maşini şi produse farmaceutice, printre altele.
De cealaltă parte, acordul UE-Mercosur le-ar permite ţărilor sud-americane să exporte în Europa carne, zahăr, orez, miere sau soia.
În acest context, agricultorii francezi, și nu numai, se tem de o concurenţă neloială a produselor sud-americane, în special braziliene, astfel că şi-au înmulţit protestele față de acest acord.
De asemenea, numeroase ONG-uri şi militanţi de stânga susţin că formarea acestei mari zone de liber-schimb ar accelera despădurirea în Amazonia şi ar agrava criza climatică crescând emisiile de gaze cu efect de seră. Greenpeace denunţă un text „dezastruos” pentru mediu, sacrificat pentru a privilegia „profiturile companiilor”.
este parte a
