România face valuri la Bruxelles. Agricultura în pericol? Iată ce s-a discutat la vârful UE

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a participat, prin reprezentantul său Florentin Bercu (UNCSV), la reuniunile Președințiilor și Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles între 19-21 februarie, având loc în format fizic.

Pe parcursul acestor întâlniri, reprezentantul României a intervenit activ în dezbaterile referitoare la principalele subiecte de interes pentru COPA-COGECA, incluzând:

• Cadrul Financiar Multianual și Bugetul PAC post-2027;
• Măsuri de simplificare a PAC;
• Strategia pentru reziliența apei;
• Compasul competitivității, cu accent pe inovare, decarbonizare și securitate;
• Combaterea practicilor comerciale neloiale și consolidarea puterii de negociere a fermierilor;
• Propunerea de sancționare a fertilizanților din Rusia și Belarus;
• Comerț internațional și situația pieței, inclusiv MERCOSUR, Ucraina și prima ședință a Comitetului European pentru Agricultură și Alimentație (EBAF).

Printre invitații externi s-au numărat:

• Dna. Jessika Roswall, comisar pentru mediu, reziliența la apă și economie circulară competitivă, care a prezentat prioritățile mandatului 2024-2029;
• Dl. Czesław Siekierski, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale al Poloniei, care a vorbit despre prioritățile agriculturii sub președinția poloneză a Consiliului;
• Dl. Leopoldo Rubinacci, director general adjunct DG TRADE, care a discutat despre relațiile UE cu statele vecine și cu SUA.

Florentin Bercu, Director Executiv UNCSV-AAC și Vicepreședinte COGECA, a solicitat sprijinul COPA-COGECA și al organizațiilor membre pentru:

• Modificarea celor trei regulamente astfel încât să se permită utilizarea insecto-fungicidelor pentru tratarea semințelor cu neonicotinoide;
• Includerea poziției României privind NGT în cadrul COPA-COGECA, punând accent pe separarea convenționalului de NGT 1 și limitarea propunerii de patentare pentru a asigura accesul fermierilor la hibrizi locali aclimatizați și performanți, la costuri reduse;
• Prelungirea termenului de finalizare a proiectelor implementate prin PNDR, inclusiv obținerea autorizațiilor de mediu, sanitar-veterinare și de sănătate publică.

La întâlnirea cu președinții organizațiilor de cooperative din toate statele membre UE, reprezentantul României a susținut includerea în poziția COPA-COGECA a unor simplificări pentru PAC, precum:

• Stoparea interzicerii produselor de protecție a plantelor până la identificarea unor alternative viabile;
• Facilitarea accesului la instrumentele de gestionare a riscurilor pentru agricultori, oferind statelor membre o flexibilitate mai mare în aplicarea acestora.

De asemenea, s-a discutat despre necesitatea reducerii numărului de salariați din instituțiile europene pentru diminuarea volumului birocratic. Florentin Bercu a subliniat importanța unui cadru legislativ european solid pentru combaterea practicilor comerciale neloiale, iar propunerile Alianței pentru Agricultură și Cooperare, transmise anterior pe email, au fost susținute ferm, primind asigurări că majoritatea vor fi incluse în directiva ce urmează a fi adoptată anul acesta.

România și-a reafirmat opoziția față de Acordul MERCOSUR în forma sa actuală, considerând că acesta prejudiciază sectorul agroalimentar. Se speră că, dacă nu va fi atins pragul minorității de 35% din populația UE pentru blocarea acordului, Parlamentul național și reprezentanții României din Parlamentul European nu vor ratifica documentul, evitând astfel implementarea sa cel puțin până în 2030. Măsurile compensatorii propuse sunt considerate insuficiente pentru a acoperi impactul negativ.

La discuțiile cu Dl. Leopoldo Rubinacci, România a solicitat ca viitorul acord de liber schimb să includă:

• Extinderea listei sectoarelor sensibile, adăugând grâul și orzul, pentru care nu există limită de import;
• Reintroducerea contingentelor tarifare la nivelul cantităților existente anterior conflictului din Ucraina;
• Mobilizarea Ucrainei pentru a-și recăpăta piețele de desfacere anterioare.

Dna. Jessika Roswall a subliniat că prioritatea zero a mandatului său este gestionarea apei: „Trebuie să facem mai multe atât în ceea ce privește calitatea, cât și cantitatea apei. Avem nevoie de mai multe investiții pentru protecția împotriva inundațiilor. Infrastructura actuală și reciclarea apelor uzate sunt insuficiente. Trebuie să rezolvăm problema cercului întrerupt al apei și sunt deschisă la inovări pentru utilizarea apelor uzate, colectare, stocare și eficientizarea consumului pentru producția agricolă. Este mai costisitor să nu facem nimic decât să investim în soluții. Avem la dispoziție 5% din bugetul UE, cu posibilitatea de extindere la 7%, iar principalele finanțări vor veni din Fondurile de Coeziune și PNRR. Vreau să inițiez un dialog pentru simplificarea permiselor și autorizațiilor, să stimulăm inovația și să impunem obligații statelor membre, nu fermelor. Agricultorii sunt verzi, iar agricultura merge mână în mână cu protecția mediului. Voi susține competitivitatea acestora pentru a menține o producție sustenabilă.”