În 2025, România a luat o decizie controversată, prin acordarea derogării pentru utilizarea de neonicotinoide Cruiser 350 FS (ingredient activ: tiametoxam), Nuprid 600 FS (ingredient activ: imidacloprid) și Picus (ingredient activ: clothianidin), în ciuda interdicțiilor avute în vedere de Uniunea Europeană asupra acestor substanțe încă din 2018.
Argumentele României
România este unul dintre cei mai mari producători de floarea-soarelui din Europa, iar acest sector reprezintă o piatră de temelie a economiei agricole. Fermierii din regiunile sudice și sud-estice, unde monoculturile de porumb și floarea-soarelui domină peisajul agricol, se confruntă cu amenințări grave din partea dăunătorilor.
Derogările pentru neonicotinoide au fost justificate de autoritățile române prin:
- Infestările severe cu dăunători de sol – cum ar fi gărgărița frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.).
- Presiuni economice și agriculturale – legate de protejarea culturilor de porumb și floarea-soarelui, vitale pentru economia agricolă a țării.
Acești dăunători pot distruge culturile în stadiile incipiente, necesitând reînsămânțari costisitoare și reducând considerabil randamentele. Ministerul Agriculturii a justificat utilizarea de urgență a semințelor tratate cu Cruiser 350 FS pentru zonele cu infestații severe, menționând controale stricte pentru minimizarea impactului asupra mediului. Cu toate acestea, utilizarea de neonicotinoide, precum Cruiser 350 FS, este corelată cu declinul populațiilor de albine și pierderea biodiversității, ceea ce a determinat UE să interzică aceste substanțe încă din 2018.
Decizia a stârnit critici intense, având în vedere impactul acestor neonicotinoide asupra populațiilor de albine, polenizatori și biodiversitate. România și-a bazat derogările pe reglementări care permit utilizări de urgență în cazuri excepționale, în timp ce UE încearcă să limiteze astfel de practici printr-o aplicare mai strictă a legislației de mediu.
Contextul deciziei UE
Hotărârea Curții de Justiție a UE (CJUE) din 2023 a avut ca scop eliminarea lacunelor legislative care permiteau statelor membre să utilizeze derogări pentru pesticide interzise. În timp ce Franța și Belgia au adoptat rapid interdicțiile, România a continuat să aprobe utilizări de urgență în 2023, 2024 și acum în 2025.
Comisia Europeană a confirmat că problema este discutată în cadrul Comitetului Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje. Deși nu a fost confruntată cu sancțiuni până în prezent, în cazul României, o procedură de încălcare a dreptului comunitar rămâne o posibilitate.
Impactul derogării asupra apicultorilor și mediului
Apicultorii români au exprimat nemulțumiri vehemente față de utilizarea continuă de neonicotinoide. Aceștia avertizează asupra consecințelor:
- Coloniile de albine sunt în declin accentuat;
- Refacerea populațiilor devine aproape imposibilă din cauza expunerii prelungite la pesticide;
- Ecosistemele și securitatea alimentară sunt amenințate.
În același timp, Ministerul Agriculturii susține că alternativele viabile pentru protejarea culturilor sunt insuficiente, iar provocările economice și climatice, amplificate de războiul din Ucraina, necesită soluții imediate.
Tensiuni între economie și sustenabilitate
Decizia României privind derogarea pentru neonicotinoide, reflectă tensiunea dintre prioritățile economice și obiectivele de sustenabilitate ale UE. Bruxelles-ul se teme că penalizarea statelor membre din Europa de Est ar putea submina sprijinul acestora pentru politicile ecologice ale blocului.
Criticii consideră că inacțiunea Comisiei semnalează că interesele economice pot prevala asupra legislației de mediu, creând un precedent periculos. „Dacă România rămâne nepedepsită, riscăm un efect de domino în întreaga Uniune Europeană”, avertizează Martin Dermine de la PAN Europe, un ONG care militează împotriva pesticidelor.
Utilizarea Cruiser 350 FS, Picus, Nuprid în 2025 în România aduce în prim-plan o dilemă complexă: cum să echilibrăm necesitatea economică de a proteja culturile agricole cu imperativele de mediu și biodiversitate. Rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul va lua măsuri mai ferme pentru a asigura conformitatea și pentru a proteja principiile de sustenabilitate ale blocului european.
este parte a
