România continuă să fie un actor important pe piața agricolă europeană, dar cifrele recente arată că industria alimentară locală rămâne departe de a-și valorifica pe deplin potențialul.
Conform datelor oficiale, în prima jumătate a anului comercial 2024/2025, România a ocupat locul I în Uniunea Europeană la exportul de grâu, livrând 3.239.293,5 tone pe piețele externe și încasând 714.389.500 de euro. Această performanță vine în continuarea succesului din anul comercial 2023/2024, când au fost exportate 6.402.220,6 tone de grâu, generând venituri de 1.460.915.776 de euro.
Cu toate acestea, realizările economice menționate ascund o problemă majoră: capacitatea redusă de procesare și prelucrare a materiilor prime în țara noastră. Doar o mică parte din producția agricolă este utilizată în industria alimentară locală, ceea ce forțează România să importe produse finite și semiprelucrate la prețuri mai mari.
Situația exporturilor altor produse agricole
Pe lângă grâu, România a exportat cantități semnificative de porumb, floarea-soarelui și orz. Potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii, în perioada iulie-decembrie 2024, exporturile de porumb au totalizat 2.865.000 de tone, aducând venituri de aproximativ 580 de milioane de euro. De asemenea, exporturile de floarea-soarelui au atins 950.000 de tone, cu o valoare totală de 430 de milioane de euro.
Aceste rezultate reflectă un model economic dezechilibrat în industria alimentară, unde accentul este pus pe exportul materiilor prime, în loc să se investească în prelucrarea și transformarea acestora în produse cu valoare adăugată mare.
Importuri în creștere la produse alimentare
Paradoxal, în timp ce exportăm cantități impresionante de materii prime agricole, România continuă să fie dependentă de importurile de produse alimentare procesate. În prima jumătate a anului 2024, importurile de produse alimentare au crescut cu 12% față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la o valoare de 2,1 miliarde de euro. Principalele produse importate includ produse lactate, carne procesată și conserve de legume.
Măsuri anunțate de Guvern
În anul 2024, Guvernul României a inițiat, prin programul de finanțare Startup Nation, o serie de măsuri menite să sprijine dezvoltarea capacităților de procesare din industria alimentară, cu scopul de a valorifica mai eficient producția agricolă internă și de a reduce dezechilibrul dintre exporturi și importuri.
Programul de guvernare 2024-2028 include mai multe inițiative relevante, conform Startup Cafe, dintre care enumerăm câteva:
-
Industrializarea României și reducerea decalajelor de dezvoltare: Lansarea unui program național multianual de stimulare economică, în vederea atragerii investitorilor și a creării de locuri de muncă în județele cu indicatori economici sub media regională. Acest program prevedea alocarea a 100 milioane de euro pentru fiecare județ eligibil, sprijinind întreprinderile care realizează investiții și creează locuri de muncă în localități sub 100.000 de locuitori, în domenii în care România înregistrează deficit comercial.
-
Renașterea industrială prin Productivism: Guvernul intenționa să aloce peste 155 miliarde de euro în următorii cinci ani pentru investiții publice, cu accent pe infrastructură de transport, mediu, educație, sănătate, tehnologie și industrii competitive. Din această sumă, 10 miliarde de euro erau destinate schemelor de ajutor de stat pentru investiții și garanții în industrii de înaltă tehnologie, inclusiv industria alimentară.
-
Patriotism economic: Se propunea o schemă de ajutor de stat pentru investiții greenfield mai mari de 150 milioane de euro în industria prelucrătoare, oferind un grant de 25% din valoarea investiției, subvenționarea parțială a dobânzii și proceduri de avizare accelerate pentru documentele necesare.
-
Peste 16 miliarde de euro în următorii 4 ani pentru investiții masive în irigații și stimuli pentru fabrici noi de procesare, susținerea depozitării și ambalarea produselor
-
Continuarea programului INVESTALIM, prin finanțarea proiectelor aprobate cu un buget de 590 milioane de euro.
-
Continuarea finanțării proiectelor aprobate prin PNS destinate procesării – alocare 600 milioane de euro.
-
Procesare în sectorul de panificație, lansare apel de proiecte prin Programul Național Strategic cu o alocare în valoare de 200 milioane de euro.
-
Implementarea Programului Romaliment – Schemă de ajutor de stat 1 miliard de euro pentru investiții în retehnologizare, modernizare și extindere pentru unitățile deja existente de procesare a materiilor prime agricole.
Acest program reflecta angajamentul Guvernului Ciolacu (1) de a continua politicile anterioare și de a implementa strategii care să stimuleze dezvoltarea capacităților de procesare în industria alimentară, contribuind astfel la creșterea valorii adăugate a produselor românești și la consolidarea economiei naționale. Întrebarea care se pune, este dacă guvernul Ciolacu 2, practic în aceeași formulă de alianță la conducere, va continua aplicarea acestui program așa cum a fost formulat.
Concluzie
România are un potențial agricol uriaș, dar lipsa investițiilor pentru procesare în industria alimentară limitează capacitatea țării de a-și valorifica producția. În timp ce exportăm cantități mari de materii prime, suntem nevoiți să importăm produse finite la prețuri mult mai mari. Este momentul ca autoritățile să pună în aplicare politici care să încurajeze prelucrarea locală și să reducă dependența de importuri, asigurând astfel o dezvoltare sustenabilă pentru sectorul agricol și alimentar.
este parte a
