O nouă lege privind creșterea animalelor pe masa forurilor europene

Parlamentul European are pe masă o nouă lege ce vizează creșterea animalelor.

Mai exact, eurodeputații votează joi un text de lege al Comisiei Europene (CE) care stabilește regulile minimale de protecție ce vizează creșterea câinilor și a pisicilor în Uniunea Europeană (UE), informează AFP, citată de AGERPRES.

Legea are în vedere o serie de aspecte legate de consangvinizare, mutilări sau utilizarea zgărzilor electrice.

Cu 82 de milioane de pisici și 72 de milioane de câini care trăiesc în blocul comunitar, Uniunea Europeană se confruntă cu o recrudescență a traficului cu animale de companie, astfel că executivul european a decis să reglementeze această piață evaluată la circa 1,3 miliarde de euro pe an.

Proiectul de lege supus joi la vot instaurează criterii minimale pentru bunăstarea câinilor și a pisicilor în crescătorii, adăposturi și puncte de vânzare, cu privire la aspecte legate de hrană, spațiu și curățenie, precum și la interzicerea practicilor pline de cruzime.

Pentru a sprijini mai bine lupta împotriva traficului de animale, textul înaintat de Comisia Europeană prevede, de asemenea, obligația ca, în momentul cedării unui câine sau a unei pisici, să se procedeze la identificarea animalului cu ajutorul unui microcip subcutanat, pentru a-l înregistra animalul într-o bază de date ce poate fi consultată peste tot în UE. De altfel, această obligație este deja în vigoare în majoritatea statelor membre.

Obiectivul declarat al acestei măsuri este combaterea traficului cu câini proveniți din țări europene precum România și Bulgaria, criticate de asociațiile care militează pentru apărarea animalelor.

Alte prevederi importante ale legii au în vedere mutilările (tăierea cozii sau a urechilor, îndepărtarea coardelor vocale etc.), care vor fi interzise în aproape toate cazurile, la fel și zgărzile electrice, de sufocare sau cu țepi.

Conform textului de lege, creșterea unor animale pentru a accentua anumite caracteristici fizice atât de exagerate încât animalele suferă din cauza lor (labe prea scurte, nasuri prea plate etc.) trebuie să fie de asemenea interzisă, la fel și utilizarea acestor animale pentru spectacole sau concursuri.

Totodată se interzice consangvinizarea până la nivel de raporturi bunici-părinți/nepoți și între frați vitregi și surori, cu doar rare excepții care sunt acceptate, pentru a salva specii locale cu o diversitate genetică slabă.

Presiuni mari, excepții multe

Deși această reglementare pare să fie una consensuală, dimensiunea aplicării sale este încă destul de aprig dezbătută.

Înainte de examinarea legii în plenul reunit, comisia de Mediu din Parlamentul European a încercat să facă textul mai ambițios, însă comisia pentru Agricultură, ceva mai atentă la „reglementările excesive”, a avut câștig de cauză.

„Pentru moment, 80% dintre crescători nu s-ar încadra în domeniul de aplicare al legii”, a declarat eurodeputata ecologistă Tilly Metz. Micile crescătorii, cu patru cățele de prăsilă sau cu cel mult trei fătări pe an, sunt într-adevăr exonerate de o parte din obligații.

În aceste condiții, grupul ecologiștilor din PE intenționează să se abțină la vot dacă textul nu va deveni mai ambițios, cu atât mai mult cu cât forma actuală a textului este apărată de deputata cehă Veronika Vrecionova, din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), clasat ca fiind de extrema dreaptă. La rândul lor, membrii grupului ECR sunt îngrijorați din cauza amendamentelor depuse de către Verzi.

Apărătorii drepturilor animalelor regretă alte excepții, precum cele pentru câinii vagabonzi și pisicile vagabonde, care nu sunt vizate de plasarea obligatorie a microcipurilor, pentru câinii polițiști sau militari, câinii de vânătoare sau cei folosiți în agricultură.

„Există un mare lobby al vânătorilor în acest text’, a declarat Christopher Marie, director pentru afaceri europene în cadrul Fundației 30 de milioane de prieteni, dând ca exemplu interdicția ce privește mutilările, ce a fost relaxată în cazul câinilor de vânătoare.

De asemenea, zgărzile coercitive, precum cele electrice, deși sunt interzise, vor putea fi utilizate în continuare pentru dresarea câinilor polițiști, militari sau vameși.

„Acest text stabilește niște baze care sunt interesante, dar nu merge până la capătul lucrurilor și nu atacă cauzele reale ale suprapopulării (din crescătorii – n.red.) și ale abandonurilor”, a deplâns Christopher Marie.

Oficialul critică în mod special slăbiciunea reglementării privind anunțurile online care, potrivit Comisiei Europene, vizează 60% din vânzările de câini și pisici,

Conform formei actuale a textului de lege, doar persoana care publică un astfel de anunț este considerată răspunzătoare, nu însă și platformele pe care apar acele anunțuri.

„Acest lucru este într-adevăr foarte problematic, căci vânzările online duc la un număr foarte important de animale abandonate”, a explicat Christopher Marie.

Odată ce va fi adoptat de eurodeputați, textul de lege va trebui să fie validat și de statele membre ale UE pentru a intra în vigoare