Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat miercuri o informare prin care aduce fermierilor câteva lămuriri privind monitorizarea parcelelor agricole cu ajutorul datelor satelitare.
Potrivit reprezentanților APIA, Controlul prin monitorizare (CbM – Checks by monitoring) a parcelelor agricole reprezintă o procedură de observare, urmărire şi evaluare periodică şi sistematică a activităţilor şi a practicilor agricole de pe suprafeţele agricole, utilizând datele satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu valoare cel puţin echivalentă.
Controlul prin monitorizare este implementat la nivelul întregului teritoriu național, pentru toate parcelele care fac obiectul unei cereri de plată, și are trei obiective principale:
- detectarea din timp a condițiilor de eligibilitate neîndeplinite aferente cererilor de sprijin;
- informarea beneficiarilor cu privire la eventuale condiții de eligibilitate neîndeplinite, prezența unor suprafețe neeligibile, folosirea neeligibilă a terenului sau modificarea categoriei de folosință agricolă;
- posibilitatea modificării de către beneficiari a cererilor de sprijin în vederea prevenirii și nu a aplicării de sancțiuni.
Cum se realizează monitorizarea parcelelor agricole
Procesarea automată a seriilor cronologice de date (imagini satelitare) de-a lungul perioadei de vegetație face posibilă identificarea culturilor și monitorizarea anumitor practici agricole desfășurate pe parcelele declarate de fermieri în cererile de plată.
Astfel, controalele prin monitorizare combină datele obținute periodic de la sateliții Sentinel cu informațiile prezentate de fermieri în cererile de plată. Prin intermediul învățării automate se obțin informații privind tipurile de culturi și activitatea agricolă de pe toate parcelele declarate pentru fiecare schemă de plată. Rezultatele controlului prin monitorizare sunt evaluate de către prestatorul serviciilor de control prin monitorizare într-un sistem de tip semafor care generează informațiile minime necesare pentru a accepta sau respinge conformitatea, respectiv neconformitatea parcelelor agricole declarate de fermieri.
Astfel, codul VERDE semnifică faptul că parcela este evaluată și confirmată de prestator ca fiind conformă (așadar acceptată) cu condițiile schemei/măsurilor de sprijin solicitate.
Codul ROȘU semnifică faptul că parcela este evaluată și confirmată de prestator ca fiind neconformă (deci respinsă) cu condițiile schemei/măsurilor de sprijin solicitate, necesitând acțiuni de clarificare cu fermierul a neconformităților identificate (follow-up).
Ce se verifică prin monitorizarea parcelelor agricole
- categoria de folosință a parcelelor agricole (de exemplu: TA, PP, CP etc.);
- tipul culturii agricole (de exemplu: grâu, orz, porumb etc.);
- stadiul lucrărilor minime/specifice efectuate la nivel de parcelă;
- suprafețe incendiate;
- suprafețe inundate;
- suprafețe neexploatate;
- suprafețe neeligibile (neagricole).
Fluxul de lucru al controlului prin monitorizarea parcelelor agricole presupune efectuarea mai multor interpretări (iterații), iar în cazul în care pe anumite parcele rezultatul algoritmului nu corespunde declarației fermierului, acestea sunt marcate cu semaforizare roșie și vor face obiectul unei acțiunii de clarificare cu fermierul a neconformităților identificate (follow-up).
„Astfel, ținând cont de articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1173/2022, precum și prevederile art. 16, alin. 2, lit. c, din OMADR nr. 106/2024, fermierii pot aduce modificări cererii de plată fără creşteri de suprafaţă sau pot retrage total/parţial suprafeţele din cererea de plată până la data de 20 septembrie a anului de cerere”, precizează APIA.
Fotografii cu identificare geografică (geoetichetate)
Acestea sunt niște fotografii digitale obținute cu ajutorul sateliților, fiind însoțite de informații spațiale, temporare și/sau textuale suplimentare care conțin:
- localizarea geografică a dispozitivului în momentul captării fotografiei (latitudine, longitudine);
- orientarea (poziția) aparatului foto la momentul fotografierii;
- ora și data la care a fost făcută fotografia;
- identificarea operatorului;
- informații despre dispozitivul de fotografiere;
- înregistrarea altitudinii și a preciziei cu care a fost identificată locația.
Beneficii ale controlului prin monitorizare
Potrivit reprezentanților APIA, controlul prin monitorizare garantează, pe de o parte, o mai bună gestiune financiară în ceea ce privește plata subvențiilor pentru fermierii care solicită ajutorul financiar și îndeplinesc condițiile de eligibilitate asumate în cererea de plată, iar pe de altă parte, poate contribui la reducerea sancțiunilor, prin comunicarea către fermieri în timp real a neconformităților constatate, astfel încât acestea să poată fi remediate în timp util, în conformitate cu prevederile legale.
este parte a
