Căderile de grindină reprezintă unul dintre cele mai periculoase feneomene meteo cu care se confruntă fermierii, putând provoca distrugeri semnficative diverselor culturi atât în câmp, cât și prin grădini, podgorii sau livezi.
Din nefericire, aceste fenomene își fac apariția din ce ce în ce mai des, nemaiținând cont de anotimp sau de regiune, așa cum s-a întâmplat în acest sfârșit de săptămână în mai multe zone ale țării.
Din fericire, însă, există și metode extreme de eficiente prin care ne putem feri de grindină, iar fermierii și autoritățile locale din România le au la îndemână, numai să vrea.
Printre cele mai eficiente metode de combatere a acestui fenomen meteorologic puse la dispoziție de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP) și SC Intervenții Active în Atmosferă (IAA) se numără atât utilizarea de rachete antigrindină, cât și însămânțarea norilor cu ajutorul unor avioane special echipate pentru acest lucru.
Intervențiile active în atmosferă asupra sistemelor noroase cu scopul de a combate căderile de grindină folosind rachete specializate sunt utilizate de mai multă vreme cu succes într-o serie de țări precum Moldova, Georgia, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovenia, China, Argentina, Brazilia și Federația Rusă.
Din păcate, în România, există o opoziție acerbă cu privire la utilizarea rachetelor antigrindină, mergând chiar până la suspendarea activității Sistemului Național Antogrindină, printr-un ordin dat în toamna anului trecut de ministrul Florin Barbu, la presiunea unor numeroase grupuri de fermieri, în special din județele Prahova, Vrancea, Iași și Vaslui, care acuzau că această metodă provoacă secetă.
Faptul a atras atunci numeroase critici din partea specialiștilor, printre care și prof. univ. dr. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS) „Gheorghe Ionescu-Șișești”, care avertiza că oprirea Sistemului NAțional Antigrindină „ar fi o pierdere imensă pentru România, pentru agricultura României și nu numai, pentru că de grindină și de fenomene extreme nu este afectată doar agricultura”. „Suntem afectați toți. Sunt efecte absolut distrugătoare”, mai spunea atunci Valeriu Tabără.
Cum acționează, de fapt, rachetele antigrindină
Ing. Ionuț Lazăr, reprezentant al SC Intervenții Active în Atmosferă, a explicat pentru AgroTV principiul de funcționare al sistemului, dând asigurări fermierilor că atât iodura de argint, cât și modul de lansare al rachetelor nu pun în pericol activitățile agricole.
„Principiul este acela de a transporta substanța activă de la sol la nor. Deci, racheta nu face altceva decât să fie mijlocul de transport al iodurii de la sol în nor. În nor se împrăștie această substanță activă, și anume iodura de argint, care nu face altceva decât să suplimenteze nucleele de condensare naturale, deja existente în norul respectiv. În urma dispersiei iodurii de argint și a multiplicării nucleelor de condensare, practic nu mai dăm voie grindinei, gheții din norul respectiv, să se dezvolte la dimensiuni mari. Fiind din ce în ce mai multe nuclee de condensare, norul se îngreunează. Atunci, gravitațional, acele particule de apă sau de gheață de mici dimensiuni ies din nor, intră în zona caldă și, până la sol, se topesc. Principiul acesta este utilizat de foarte multe țări, iar iodura de argint este o substanță utilizată la nivel mondial, mai ales că această substanță este folosită și pentru stimularea precipitațiilor”, a precizat ing. Ionuț Lazăr pentru Agro TV.
Aviația, o altă armă eficientă împotriva grindinei
Pe lângă sistemul de rachete antigrindină, începând din toamna anului trecut, România dispune și de o altă armă extreme de eficientă atât pentru combaterea grindinei, cât și pentru stimularea precipitațiilor.
Este vorba despre primul avion destinat însămânțării norilor din țara noastră, o investiție de 5 milioane de euro făcută de compania Investiții Active în Atmosferă.
Potrivit reprezentanților IAA, aceasta este una dintre cele mai eficiente metode de însămânțare a norilor. În funcție de tipul aeronavei și de tipul intervenției active în atmosferă, avioanele sunt adaptate pentru a putea transporta torțe fumigene pe aripi și cartușe ejectabile pe partea inferioară a acestora. Astfel, intervențiile asupra sistemelor noroase în vederea stimulării precipitațiilor și de combatere a grindinei, utilizând aeronave, sunt realizate prin două metode: însămânțarea părții superioare a norului, care constă în injectarea directă a nucleelor de cristalizare în această zonă, și însămânțarea bazei norului, care implică dispersarea nucleelor de condensare în partea inferioară a norului.
