Culturile de fructe și legume din România se află sub amenințare după înghețurile târzii de primăvară. Producătorii cer urgent implicarea autorităților pentru a preveni un impas economic.
În urma înghețurilor din februarie și aprilie, mai mulți legumicultori s-au trezit cu producția compromisă. Într-un comunicat transmis către Agro – TV, Asociația Fruleg – RO, cere ajutorul autorităților care să vină în sprijinul fermierilor.
,,Asociaţia FRULEG-RO, care reuneşte cei mai mari 50 de producători de fructe şi legume din întreaga ţară, exploatând marea majoritate a suprafeţelor organizate în structuri industriale, lansează un apel public către Guvernul României, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi către Administrația Prezidențială, în contextul unei crize agricole cu impact direct, major şi de durată asupra securităţii alimentare şi economice a României.
Două episoade severe de ger – unul în ultima decadă a lunii februarie şi altul în perioada 6-11 aprilie au compromis grav culturile horticole. Aceste evenimente meteorologice extreme au afectat în totalitate mii de hectare de livezi şi culturi legumicole din întreaga țară. Practic, întreaga ramură horticolă, care are o pondere importantă în economie şi în viața socială, este aproape în totalitate compromisă. Episoade similare s-au mai înregistrat pe teritoriul României, însă au avut un caracter izolat sau, chiar dacă au fost generalizate, nu au avut aceeaşi durată şi intensitate. Cataclismul meteorologic despre care cerem autorităților publice să ia act, prin măsuri economico-financiare de susţinere, este fără precedent în istoria post-revoluţionară a României, prin întindere, magnitudine şi impact socio-economic.
Este prima dată când atât de multe specii, din întreaga ţară, sunt afectate simultan. Prin urmare, acum este momentul ca vocea producătorilor să fie cu adevărat ascultată. În anii trecuți, în ciuda rapoartelor clare de calamitate din anumite județe, autoritățile au ales să ignore semnalele transmise de direcţiile agricole judeţene. Principala particularitate a culturilor pomicole este caracterul lor multianual. Livada nu este o cultură anuală; ea necesită lucrări şi tratamente pe tot parcursul anului, indiferent de cantitatea de „zăpada” riscă să afecteze alți antreprenori români, de la procesatori și comercianți, până la operatori logistici și furnizori de inputuri agricole.
Reiterăm că riscurile rezultate din această calamitate au potențialul de a amplifica dezechilibrele de pe piața internă de mulți ani, în lipsa unor măsuri ferme și rapide. Social vorbind, trebuie să se înțeleagă că lucrările necesare în livezi, indiferent de producție (tratamente fitosanitare, tăierea verde), se fac în principal cu muncitori necalificați din mediul rural.
Dacă producătorii nu vor putea plăti acești muncitori, aceștia vor rămâne șomeri, împovărând și mai mult sistemul de protecție socială din România. Există precedente în Uniunea Europeană. În Polonia, Republica Cehă, Austria și Portugalia au fost acordate ajutoare în valoare de 77 de milioane de euro.
Dacă în trecut pasivitatea autorităților române era acoperită de eforturile producătorilor, acum o asemenea pasivitate nu poate fi acoperită și nici iertată – de generațiile următoare, care nu vor mai putea cumpăra fructe românești. De asemenea, impactul și amploarea situației ridică provocări similare celor din timpul pandemiei de COVID-19: pierderi de venituri, cheltuieli neprevăzute, împrumuturi bancare, investiții în derulare etc.
În perioada 2023-2027, Uniunea Europeană alocă 450 de milioane de euro anual pentru o rezervă agricolă destinată gestionării crizelor. În perioada 2024-2025, Comisia Europeană a activat acest mecanism pentru a acorda asistență financiară statelor afectate de fenomene extreme precum înghețul târziu. Polonia, Letonia, Ungaria și Portugalia au beneficiat deja de astfel de fonduri.
Există mecanisme de sprijin. Trebuie activate si in Romania. FRULEG propune următoarele măsuri concrete:
Compensarea producătorilor afectați, proporțională cu pierderile reale;
Acces facilitat la împrumuturi cu dobândă subvenționată și garanții de stat;
Măsuri fiscale adaptate situației de calamitate – inclusiv amânări sau scutiri;
Aplicarea Legii 170/2023 privind ajutorul de stat promis pentru producătorii de fructe, egume și cartofi;
Introducerea asigurărilor parametrice în Ghidul Submăsurii 17.1, după modelul european pentru reflectarea reală a fenomenelor, nu doar a unor date calendaristice;
Accesarea urgentă a fondurilor europene din rezerva agricolă a UE. Vom solicita, imediat după centralizarea pagubelor, o întâlnire cu reprezentanții Guvernului României, MADR, Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, precum şi ai instituțiilor implicate în securitatea alimentară și economică din cadrul CSAT. Solicităm ca la această întâlnire să fie prezenţi şi reprezentanţi ai institutelor de cercetare din România, pentru a confirma amploarea dezastrului.
FERMIERII NU CER PRIVILEGII.
Măsurile propuse vizează conservarea unui sector-cheie al economiei naţionale. Solicităm tratament egal cu cel acordat colegilor noştri din alte state UE. Sa nu facem abstractie de faptul ca in momente în care România nici nu concepea astfel de sprijin desi o parte dintre ai nostri treceau prin aceleasi calamitati, fermierii altor state erau corect sustinuti. Dorim condiţii egale pe o piaţă unică, drepturi şi obligaţii egale pentru producătorii de fructe din Uniunea Europeană, indiferent că produc în Polonia, Austria, Portugalia, Cehia sau România. lată o ilustraţie pentru a înţelege proporţiile pe care le avem în vedere când formulăm aceste solicitări: producătorilor din ţările amintite li s-a oferit sprijin pentru o ploaie de vară” faţă de care membrii asociaţiei s-au călit de-a lungul timpului pe cont propriu, acum însă România a trecut printr-un uragan”.
După Sărbătorile Pascale, FRULEG va organiza un eveniment public de informare şi dialog cu presa, la care vor fi invitați și reprezentanţi ai MADR, ai Guvernului, precum și alți factori de decizie. Atragem atenţia asupra faptului că deciziile luate în perioada imediat următoare vor determina soarta acestei ramuri esențiale din agricultura românească. În cazul unei lipse de reacţie, toată lumea va avea de pierdut: agricultorii, consumatorii şi statul”.
