Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) și Federația Pro Agro propun Executivului de la București să fie introdus un certificat de autentificare pentru producătorii agricoli și procesatorii români care folosesc materie primă locală.
Proiectul DOR ar urma să crească valoarea adăugată a produselor realizate de producătorii agricoli și procesatorii români și i-ar ajuta să fie mai competitivi în piață, potrivit unui comunicat al CDR.
„«De Origine Românească» este un proiect pe care l-am construit, alături de colegii din CDR, din dorinţa de a sprijini producătorii agricoli locali, care au nevoie mai mult decât oricând să fie prezenţi şi vizibili pe rafturile magazinelor din toată ţara. În acelaşi timp, este un proiect care ajută consumatorul român în procesul de achiziţie a bunurilor alimentare, oferindu-i în mod transparent informaţii despre cât de multă materie primă autohtonă a fost folosită în procesul de fabricaţie a unui bun alimentar”, a declarat antreprenorul Dumitru Fodor, reprezentant al RBL în Grupul de lucru pentru agricultură din cadrul CDR şi coordonator al proiectului.
Schema de certificare voluntară propusă de CDR implică Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) ca autoritate competentă și se va baza pe o metodologie conform practicilor europene în materie.
Atestatul oferit producătorului român la finalul procedurii îl va ajuta pe acesta să demonstreze că folosește materie primă locală în procesul de fabricație și pe consumator să decidă în deplină cunoștință de cauză.
„Proiectul «De Origine Românească» are ca referință folosirea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente care au o contribuție semnificativă în strategia F2F, componentă a Green Deal prin reducerea amprentei de carbon.
Totodată, prin utilizarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente, se stabilesc relații economico-sociale și etice între parteneri locali/regionali/naționali iar implementarea acestuia va putea contribui la creșterea securității alimentare a României în viitor”, a explicat Ștefan Pădure, vicepreședinte al Federației Naționale ProAgro și președinte al Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR).
Lipsa unei strategii clare de brand, combătută prin introducerea certificatului de autentificare
Țara noastră are un patrimoniu gastronomic național care, din cauza lipsei unei strategii clare de brand de țară, dar și a unei strategii coerente în domeniul agroalimentar, nu este valorificat la adevăratul potențial și nu susține corespunzător valoarea adăugată autentică, creată de producătorii români, se precizează într-un document de poziție transmis la redacție încă din luna martie de Pro Agro.
„Pentru a veni, deopotrivă, în sprijinul consumatorilor și al producătorilor români, CDR și ProAgro propun introducerea unei scheme de calitate voluntară D.O.R. – De Origine Românească, la care să aibă acces producătorii și procesatorii români, schemă care ar garanta faptul că produsul alimentar achiziționat este realizat pe teritoriul României si fabricat din materii prime românești.
Prin intermediul schemelor de calitate, se îmbunătățește competitivitatea fermierilor, printr-o mai bună integrare în cadrul lanțului agroalimentar, crește valoarea adăugată a produselor alimentare, crește numărul locurilor de muncă create în sectorul agricol și se generează creștere economică. Introducerea unui certificat care atestă originea românească a materiilor prime reprezintă un instrument transparent care poate ajuta consumatorul în procesul de achiziție”, scriu cei de la Pro Agro în document.
Conform analizei Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială instituit la nivelul BNR preluata de RBLS „Deficitul comercial cu produse alimentare a devenit important (4,3 miliarde euro, decembrie 2019), dublându-se în ultimii cinci ani. Acest deficit este parțial diminuat de excedentul comerțului extern cu cereale (2,2 miliarde euro, decembrie 2019).
„Pe ansamblu, balanța comercială cu produse agroalimentare a devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic, din cel puțin două motive: (i) existența unei relații strânse între deteriorarea deficitului de cont curent și declanșarea unei crize financiare sau de balanță de plăți și (ii) necesitatea asigurării securității alimentare (aceasta fiind de altfel și una din lecțiile crizei generate de pandemia COVID-19)”, se precizează în documentul de poziție.
În același timp, Comisia Europeana a publicat în luna octombrie 2020 un studiu „Making our food fit for the future – Citizens’ expectations” în care se observa în mod foarte clar că așteptarile consumatorului european merg în direcția cunoașterii originii produsului, informații de care ține seama și consumatorul român în decizia sa de achiziție a produselor alimentare. Consumatorii români sunt puși în dificultate atunci când trebuie să aleagă un produs care folosește în procesul de fabricație materii prime românești.
Pentru a-i ajuta pe consumatorii români în procesul de alegere a produselor achiziționate, producătorii români folosesc ca argument suplimentar mențiunea privind originea materiilor prime folosite pentru produsele lor.
„În lipsa unor reglementări clare, producătorii români nu pot include informațiile privind originea românească a materiilor prime folosite în procesul de fabricație, în etichetele produselor lor. Cercetând modelul folosit de alte state pentru protejarea afacerilor locale și a intereselor economice ale producătorilor autohtoni, observăm că multe state dezvoltate din Uniunea Europeană folosesc pe scară largă «schemele de certificare voluntară»”, se mai precizează în documentul de poziție.
Scheme și subscheme de certificare
Un studiu realizat de „Areté – Research and Consulting in Economics” efectuat pentru Comisia Europeană (CE) indică faptul că, în Europa, funcţionează 441 de scheme şi subscheme de certificare voluntară a produselor agricole şi alimentare, 424 fiind valabile în statele membre UE şi 17 în state non-membre UE.
Germania prezintă cel mai ridicat număr de scheme cu 107, urmată de Italia cu 52 de scheme şi Spania cu 49 de scheme. În Austria, de exemplu, schema de protejare a intereselor producătorilor locali se numeşte „etichetă de calitate” şi este esenţială pentru consumatori în cazul achiziţiei de ouă, carne de pasăre, carne de vită au porc, lapte, brânză, unt şi cârnaţi.
În luna octombrie a anului 2020, Executivul de la Bruxelles a publicat rezultatele studiului Special Eurobarometru 505 –„Making our food fit for the future – Citizens’ expectations”.
Conform studiului, aproape un sfert din respondenţi consideră că „lanţurile de aprovizionare locale sau scurte” (24%) asigură sustenabilitatea producţiei şi sunt importante pentru consumatori.
CDR este construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi, fiecare dintre aceştia remarcându-se printr- o poziţionare solidă ca organizaţii. Printre membrii CDR se numără: AmCham, AOAR, CNIPMMR, Confederaţia Concordia, Consiliul Investitorilor Străini, Fundaţia Romanian Business Leaders, Camera de Comerţ Româno-Franceză, Camera de Comerţ România -Germania (AHK).
Federația Națională PRO AGRO, reprezentativă la nivel național pentru sectoarele economice agricultură și industrie alimentară, reunește 14 organizații.
În cadrul federației, Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) se ocupă de politicile privind calitatea și promovarea produselor alimentare.