28 septembrie 2021 - 11:04

Biomasa – O soluție ”verde”, care asigură un venit sigur și stabil pentru fermieri

În condițiile în care Uniunea Europeană vrea să se îndrepte către niște politici agricole și de mediu mai ”verzi”, mai prietenoase cu natura, fermierii români vor trebui să se adapteze, la rândul lor, cerințelor de la nivel european. Țara noastră trebuie, în noua Politică Agricolă Comună, să găsească soluțiile cele mai potrivite pentru eco-scheme, pe care agricultorii să le poată implementa în ferme. Una dintre aceste soluții ar putea fi încurajarea culturilor de biomasă.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, fermierul Alexander Degianski, care implementează deja o astfel de cultură de plante energetice în ferma sa, a vorbit despre avantajele pe care le poate aduce biomasa atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru afacerile fermierilor.

”Sunt convins că jumătate dintre cei care vorbesc de eco-scheme, că sunt fermieri sau că sunt de la minister sau alte instituții, habar nu au ce înseamnă aceste eco-scheme. Practic, noi suntem acum beneficiari ai unor plăți pe partea aceasta de mediu, care s-au dat foarte mult și pe o șmecherie ieftină. Partea de înverzire, în mod special, este una care pe mine mă deranjează. Este acel program P4, în care arunci cinci boabe de muștar și două de rapiță, nu încorporezi, lași pentru la primăvară și primești peste 100 euro/hectar. În realitate, nu aduci nici cel mai mic aport mediului – îi faci solului o pagubă mai mare, pentru că în primăvară îl freci cu discul de 20 de ori, nu înmagazinezi nimic din carbonul atmosferic, care ar trebui să fie principala preocupare a noastră, și nu extragi nimic din rezervele de pesticide sau nutrienții care se află în sol.

A fost domnul ministru Oros și foarte mulți alți demnitari locali și naționali la mine în fermă, să vadă culturile de biomasă, care sunt întruchiparea eco-schemelor sau a pachetelor de înverzire. Pe cele mai rele terenuri, noi am plantat 250 de hectare de plopi, care înmagazinează carbon atmosferic, produc oxigen, produc un microclimat care pe noi ne ajută și avem în permanență mai multe poli decât vecinii noștri, captează reziduurile din sol, pentru că sunt plante lemnoase cu rădăcini foarte puternice, produc până la 40 metri cubi de lemn pe un ciclu de 4 ani și, implicit, asigură un cash-flow oricărei ferme. Gândiți-vă dacă, în partea de sud, o fermă de 1.000 hectare care a recoltat zero anul trecut, ar fi avut pe 20% din suprafață o cultură de biomasă, de plopi energetici. De pe acea suprafață ar fi putut să-și asigure continuitatea exploatării”, a explicat tânărul fermier din Timiș.

În viziunea lui Alexander Degianski, și industriile se vor îndrepta, în viitor, spre utilizarea biomasei pentru crearea de energie, deoarece soluțiile actuale sunt extrem de toxice, motiv pentru care companiile trebuie să plătească taxe uriașe pentru poluare. Potrivit fermierului din Timiș, există deja țări în Europa unde biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească pentru a nu rata, din nou, încă o oportunitate.

”Industriile au o singură religie – banii. Când va fi mai profitabil să fie folosită încălzirea cu biomasă, care este neutră din punct de vedere carbonic, cu siguranță vor trece acolo, iar România va fi din nou cu trenul pierdut. Ca să înființezi o astfel de cultură îți trebuie 4-5 ani și foarte multă expertiză. La noi în fermă, am investit 1 milion de euro în testări ale plantațiilor de biomasă, până am ajuns la o formulă corectă pentru a stăpâni creșterea și a face întreținerea și suntem pregătiți. Ar trebui să fie pregătiți cât mai mulți fermieri, pentru că biomasa poate să asigure o stabilitate, o predictibilitate a banilor și, în mod cert, o independență energetică a localităților din jur. Jumătate din Austria este încălzită de microcentrale pe biomasă. Numai noi punem piedici – avem acea lege 186/2017, care ne interzice să plantăm culturi energetice pe terenuri agricole, ceea ce ne face să fim, din nou, unicații Europei, dar într-un sens negativ, așa cum am fost și suntem obișnuiți”, a mai spus Alexander Degianski.

Potrivit ultimelor cifre publicate de Transelectrica, privind starea sistemului de energie național, din producția de 7.885 MW de energie, doar 0,8% a fost produsă de centralele pe biomasă.