28 octombrie 2021 - 21:13

Traderii SE JOACĂ cu șansele agricultorilor prin manevrele de pe piața porumbului (Exclusiv)

Piața porumbului, atât la nivel național, cât și la nivel regional și internațional este în plină efervescență. Jocurile făcute de cumpărătorii de porumb, până la urmă normale, fie că vrem sau nu, îi afectează însă pe fermierii români.

S-a ajuns într-acolo, încât traderii au ofertat pentru tona de porumb la un preț mai mare decât cel din portul Constanța, fiind la curent cu faptul că unii dintre agricultori nu-și pot onora contractele, iar pierderea poate fi astfel acoperită.

Un astfel de caz a fost explicat pentru ediția online a Agro TV de președintele Pro Agro, Ionel Arion. Potrivit precizărilor sale, oficialul Pro Agro ar deține informații clare (facturi) care ar dovedi vânzări de partide de porumb la prețuri sub cele ale pieței, vânzătorii (fermierii) ajungând să fie executați. Astfel, traderii dovedesc că se joacă cu șansele agricultorilor într-o piață volatilă.

„Traderii au influențat negativ piața, au jucat pe piață, fără ca cineva să intervină, nimeni din statul român, nici măcar Consiliul Concurenței. Oricum, noi, ca fermieri, suntem la discreția traderilor. Piața este controlată, monopolizată de ei. În momentul în care prețul de port este de 750 lei tona, iar tu, din teritoriu, cumperi cu 800 de lei pentru a vinde cu 750 lei, doar pentru a-ți acoperi contractele la extern, să nu plătești penalități, iar după aceea vii și execuți fermieri… Traderii au influențat piața în plus pentru că, oricum, ei se bazau pe faptul că banii aceia pe care ei îi plăteau temporar în plus, i-ar fi obținut de la fermier, prin executarea lor”, a precizat Arion, luni, 8 februarie 2021.

„Avem fermieri, azi, executați, avem facturi de la fermieri și de la traderi, unde fermierul îi vinde traderului cu 620 lei tona de porumb, nu-i acoperă contractul, iar traderul vine și îi facturează penalități și sume neîncasate de 650 lei tona. Oricât i-ar fi dat acel fermier, dacă nu a trecut peste jumătate din contract, gândiți-vă că dacă el a dat jumătate din contract, mai trebuie să dea jumătate, plus să vină cu bani de acasă.”

Tot Ionel Arion a spus că, la acest moment, prețul porumbului este în creștere. El spune că traderii au jucat pe piața de profil inclusiv la momentul recoltării.

„Prețul porumbului este într-o creștere la acest moment. Este o creștere semnificativă față de prețul care s-ar fi presupus a fi încasat, anul trecut, în timpul recoltării. Bineînțeles, prețul porumbului a fluctuat foarte mult și-n timpul recoltării, prin jocurile de piață făcute de traderi ș.a.m.d., unde au supraestimat cu prețul”, a mai menționat liderul fermierilor Pro Agro.

Dovada că cifrele sunt măsluite

Într-o postare pe pagina sa de socializare, Nina Gheorghiță, asociat în cadrul unei ferme de familie, cu experiență inclusiv în managementul firmelor de agribusiness, lovește dur în traderii unei multinaționale al cărui nume nu a dorit să-l facă public.

Ea povestit în exclusivitate pentru Agro TV o situație deosebit de neplăcută care implică diferențe de umiditate la o partidă de porumb comercializat.

Nina Gheorghiță a precizat sâmbătă, 6 februarie 2021, că diferența de umiditate a porumbului între ceea ce a plecat din silozul fermierei și rezultatele firmei contractate de traderii colaboratori o dezamăgește, este pentru domnia sa o surpriză, o premieră și un act premeditat.

„Și pentru noi a fost o surpriză, așa cum am scris și în postare, este pentru prima dată când se întâmplă atât de flagrant. Așa, mici discuții, la jumătate de procent, până într-un procent, OK, de acord, poți să accepți. Însă, la momentul la care diferențele sunt de 2-3 procente, acolo nu mai este nici eroare, nici neuniformitatea masei de semințe, acolo este cu intenție”, a declarat pentru Agro TV fermiera, sâmbătă, 6 februarie 2021.

Tot domnia sa explică și posibilitatea prin care, voit sau nu, un angajat al cumpărătorului final să poată manevra rezultatele materiei-prime cumpărate.

„La momentul la care se face recepția mărfii în siloz, multe dintre aceste facilități de stocare s-au modernizat și, teoretic, ei (n.r. – manevranții, laboranții) nu mai au contact cu proba. Spun teoretic pentru că, practic, este imposibil, pe lanț, chiar să nu se întâmple, laborantul să nu poată înlocui proba sau să n-o poată măslui.

„Din camion se recoltează cu o sondă pe care n-o poți controla. Există o regulă de sondare, o metodologie, o procedură, de acord. Numai că, ce se întâmplă mai departe, tot ochiul laborantului și mâna lui contează, chiar dacă proba este pusă într-un umidometru”, a continuat Nina Gheorghiță.

Cât porumb zice Arion că a produs România în 2020

În ceea ce privește viziunea sa asupra producției de porumb autohtone a anului 2020, Arion vorbește de o scădere majoră, una de aproape 50 de procente mai mică decât cea din 2019.

Cu privire la cerere, consumatorii interni nu s-au mai înghesuit (pe bună dreptate – situația nefastă din HoReCa generată de pandemie și de pesta porcină africană) să cumpere porumb românesc.

„Producția de porumb a anului trecut se situează la un nivel puțin peste jumătatea celei din 2019. Dacă în 2019 am avut 14-15 milioane de tone de porumb, oficial, bănuiesc că producția lui 2020 va fi undeva între 7,5-8 milioane de tone”, a declarat pentru Agro TV, Ionel Arion.

„Nu neapărat va fi bătaie pe porumb. Și sectorul zootehnic românesc a scăzut, și consumul a scăzut în HoReCa, și la nivel mondial cererea este oarecum acoperită pe porumb. Ucraina și Rusia au avut producții. Cam la noi s-a terminat seceta. A avut, într-adevăr, și Europa, dar seceta până aici a mers, noi și Republica Moldova, maximum.”

„Într-adevăr, zonal și, aici, regional, poate fi o influență pe preț și pe cerere. Însă, pe teritoriul României, HoReCa a scăzut foarte mult din cauza pestei porcine africane, din cauza cererii scăzute de consum de carne.”

Cât porumb crede Nicolae Sitaru că a produs țara noastră, anul trecut

Tot într-o intervenție telefonică de luni, 8 februarie 2021, Nicolae Sitaru, președintele APPR, a declarat pentru ediția online a Agro TV că fermierii români au reușit să producă în 2020 o cantitate de porumb de aproximativ 11 milioane de tone.

Șeful APPR consideră că totalul obținut este, în fapt, „o producție mică față de producția normală a României”.

„Dacă Bărăganul a fost cum a fost, sigur că producția este mult mai mică. Din ce știu eu, din ce am văzut eu cifrele oficiale, parcă a fost undeva în jur de 11 milioane de tone la nivel de țară. (…) Este o producție mică față de producția normală a României. Nu trebuie să uităm că a fost afectat tot ceea ce înseamnă de la București până la Constanța și până la Iași”, a menționat liderul fermierilor APPR care a precizat că, la el în zonă, acolo unde își desfășoară activitatea, producțiile au variat extrem, de la o solă la alta.

„La noi în zonă a fost foarte, foarte rău. Au fost mici insule, zone care au fost plouate mai bine și în care a fost ceva producții, dar în rest a fost dezastru. Am vecini care au făcut 200 de kilograme de porumb la hectar.

Eu am avut o zonă cu 1.600 kilograme de porumb la hectar, în medie, și o zonă mai bună, pe lângă Dor Mărunt, Lehliu, care a plouat și acolo am făcut vreo 4.000 de kilograme la hectar. Am fost mult mai bine”, a mai menționat Sitaru.

Analizele traderilor, pertinente

Într-o postare pe pagina de Internet a Clubului Fermierilor Români (CE), Cezar Gheorghe, analist în cadrul Casei de Trading a Fermierilor, descrie pe larg piața porumbului până la data de 8 februarie 2021.

Potrivit precizărilor sale, cotațiile porumbului românesc OC (old crop sau recoltă veche) rămân stabile. Astfel, scrie analistul, prețul de 212-213 euro/tonă în CPT Constanța ar reprezenta nivelul acestor zile.

„Remarcăm efervescența pentru activitatea de export în Mediterană, cu nave mai mici, de 5.000-7.000 de tone”, a continuat în același context, Cezar Gheorghe.

Tot el continuă și explică faptul că, la nivel de țară, cotațiile la porumb diferă de la zonă la zonă.

„De exemplu, în centrul țării, pentru porumb cu umiditate de 15-16%, oferta de cumpărare existentă indică 830-835 lei/tonă (echivalent 170 euro/tonă) pentru cantități între 200 și 1.000 tone. În zona Moldovei, pentru porumb condiționat, se oferea și 970 lei/tonă (199 euro/tonă), la loturi mari, de peste 3.000 de tone. Interesul arătat de cumpărători se propagă în piață, cererea internă și exportul mergând pe același culoar”, au continuat traderii.

În ceea ce privește prețului porumbului NC (new crop sau recoltă nouă), analistul explică faptul că, după un început în forță, cotațiile portului Constanța au scăzut în intensitate cu circa 3-4 euro/tonă, din cauză că Ucraina a început și ea vânzările.

„Astfel, oferta a devenit mult mai diversificată că origine. În orice caz, nivelul de 166-167 euro/tonă, CPT Constanța, nu este un nivel de neglijat, în perspectiva pozitivă a unei recolte bune”, a menționat Gheorghe.

Nu în ultimul rând, analistul casei de trading citată spune că, la orizont, se prefigurează, un fenomen interesant care se întâmplă pe burse, și anume micșorarea diferenței dintre grâu și porumb.

„Cu alte cuvinte, grâul scade și porumbul crește. Apropierea lor va duce la anumite schimbări și logica momentului ar fi o corecție pozitivă a grâului, căci cererea pentru porumb există la nivel internațional”, a mai spus Cezar Gheorghe.

Nu în ultimul rând, el oferă câteva recomandări producătorilor agricoli.

Astfel, în viziunea sa, porumbul recoltă veche „are perspective în continuare” și se vor putea observa „niveluri mai ridicate la porumb OC (n.r. old crop sau recoltă veche)”. Indicațiile ucrainene ar da această perspectivă, ca și mișcările la nivel global, care ar urma să fie, „cu siguranță”, alimentate de raportul USDA care va sosi în data de 10 februarie.

De asemenea, porumbul recoltă nouă (NC sau new crop) „are un nivel corect de preț în acest moment”.

„Cei câțiva euro pierduți în ultimele zile ar fi un beneficiu în viitorul apropiat. Vedem însă, la nivel de România, dificultăți logistice la campania de recoltare, ceea ce pune de pe acum presiune pe transport în termen de preț, afectând, în același timp, prețul mărfurilor”, a conchis Cezar Gheorghe.

Suntem exportatori de top

Datele statistice ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), finalizate, indică o producție de porumb a anului 2019 de 17.432.200 tone, recoltată de pe o suprafață însămânțată de 2.678.500 hectare.

Informațiile MADR mai spun că, în actualul sezon de marketing, unul care a debutat la 1 iulie 2020, țara noastră a comercializat peste graniță nu mai puțin de 854.143 tone de porumb. Astfel, la nivelul blocului comunitar (UE27), datele disponibile la 1 februarie a.c. relevau faptul că țara noastră a fost cel mai mare exportator de porumb.

Cifre neoficiale, vehiculate intens chiar și de traderii din piață la începutul acestui an, spun că fermierii români au produs în 2020 o cantitate totală de porumb de 9,63 milioane tone.

traderii

EURONEXT – comparație martie 2021 – porumb (linia portocalie) și grâu (linia albastră). Foto credit (grafic): Clubul Fermierilor Români