20 aprilie 2021 - 22:26

Asta să fie soluția pentru dezvoltarea legumiculturii? Viziunea pe următorii 5-10 ani

În condițiile în care s-ar creiona un plan menit să susțină dezvoltarea legumiculturii autohtone, în principal a celei în mediu protejat, sectorul de profil din România ar ajunge în următorii 5-10 ani să atingă potențialul de a produce intern, pentru a avea siguranța necesarului de hrană pentru populație.

„Bani se găsesc. Ce ne lipseşte nouă, atât în producerea de legume, cât şi în procesarea legumelor, este faptul că nu avem oameni curajoşi“, a precizat Marius Petrache, director general al Marcoser, în cadrul emisiunii ZF Agropower, unde s-a discutat despre sectorul legumicol.

legumiculturiiPotrivit precizărilor sale, suprafaţa cu solarii dedicată legumiculturii din România este în jur de 4.000 de hectare, iar ele susţin grosul dezvoltării în legumicultură, crede Marius Petrache.

„Suprafaţa pe care am avea nevoie de solarii în România este de 8.000-10.000 de hectare, pentru a acoperi consumul intern. Suprafaţa pe care este posibil să dezvoltăm hectare în România este de cel puţin 20.000 de hectare în primă fază“, a mai spus reprezentantul Marcoser.

Pe de altă parte, Irinel Crăciun, inginer agronom în cadrul Cooperativei Agricole Bioprod Colibași, este de părere că statul trebuie să intervină prin susținerea suprafețelor irigate, dar și a depozitării, astfel încât legumicultorii autohtoni să asigure materia primă pentru consumatori în perioada de iarnă.

„Noi trebuie să asigurăm legume în perioada de tranziţie (decembrie – februarie), când nu putem produce în România, iar atunci apar importurile foarte mari. Avem nevoie de un sprijin financiar din partea autorităţilor statului, avem nevoie de creşterea suprafeţelor irigate şi eficientizarea sistemelor de irigat. Acum, avem o problemă în depozitarea culturilor şi ar trebui să construim spaţii de depozitare moderne, astfel încât să evităm pierderile pe timpul depozitării“, a explicat Crăciun.

Tot el a precizat că, în vederea diminuării pierderilor înregistrată în sectorul legumiculturii, dar și pentru aducerea de valoare adăugată în domeniu, sunt necesare fabrici pentru procesarea legumelor.

Legumicultorul a mai spus că, de când el și alți cultivatori s-au asociat, au avut parte de o multitudine de facilități pentru investiții, producția din ferme a crescut, iar retailerii mari de produse alimentare au devenit mai deschiși.

Energie electrică subvenționată

Ștefan Jipa, administratorul Chirana Serv, unitate producătoare de legume în seră, a spus la rândul său că în vederea majorării producţiei de legume, în special a celei din spaţiile protejate hidroponice, se pot face printr-o tehnologie adusă la zi, „cum folosesc cei din Vest”.

Dar tehnologia necesită consum de energie electrică, subvenționată, spre exemplu, în Olanda.

„De exemplu, olandezii folosesc iluminatul artificial mărind ziua de lucru a plantelor de la 7-8 ore la 16-18 ore, dar ca să folosească acest iluminat au subvenţionată energia electrică din partea statului olandez.

Subvenţionând statul român energia electrică, putem mări producţia la hectar cu cel puţin 20-30%. Subvenţionând transportul, putem aduce pe raft un produs de calitate bună la un preţ mai mic, astfel încât să intre în competiţie cu produsele din Turcia sau Maroc, care sunt cele mai ieftine”, a menționat Jipa.

De asemenea, legumicultorul a mai declarat că încălzirea reprezintă o altă cheltuială importantă, una chiar și de 15-20% din cheltuiala totală.

În condițiile în care statul ar interveni prin subvenţii, el crede că producătorii ar reduce foarte mult cheltuielile şi ar ajunge într-un punct optim.

„Noi reuşim să creăm calitate şi preţ competitiv, dar totul se reduce la subvenţii, la ajutorul din partea statului să putem să ne aliniem la acel preţ“, a mărturisit Ștefan Jipa.

Viitorul legumiculturii, acum

Nu în ultimul rând, Lucian Rus, administratorul Grup Prod Corvinia, consideră că o dezvoltare firească ar fi trecerea de la culturile în câmp la producţia în solarii şi de la producţia în solarii la producţia în sere hidroponice.

„Este un proces pe care ar trebui să îl accelerăm în România. Suntem câţiva care cultivăm astăzi în spaţiu protejat, în sere hidroponice, pentru că oferă timpurietate şi productivitate mai mari, doar că trebuie susţinută de către stat această dezvoltare. Sunt anumiţi producători care cultivă în sere şi au început în 2010-2012, ca şi noi, dar avem nevoie de susţinere să ne dezvoltăm mai mult şi să ne retehnologizăm, pentru că tehnologia noastră după zece ani a rămas în urmă faţă de cea din occident“, a menționat la rândul său Lucian Rus.

În cazul Poloniei, unul dintre principalii furnizori pentru legumele comercializate pe piața din România, există sere hidroponice pe 2.000 de hectare, la o populaţie dublă faţă de cea a țării noastre.

Mai mult, asocierea este la ordinea zilei, motiv pentru care legumicultorii polonezi pot face un schimb de experienţă, fapt pentru care au reuşit să dezvolte producţia de profil. De altfel, potrivit precizărilor lui Rus, Polonia are subvenţionat transportul.

În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, țara noastră a importat legume în valoare de 516 milioane euro şi a comercializat peste graniţă materie primă în valoare de doar 95 milioane euro, potrivit datelor INS.

Importurile de legume din acel an s-au cifrat la 740.000 de tone, iar exporturile la 121.000 de tone, potrivit acelorași statistici. În 2019, România a produs 3,57 milioane de tone de legume.

Sursă foto: ZF Corporate, Pixabay (colaj, de la stânga la dreapta – Marius Petrache, Irinel Crăciun, Ștefan Jipa, legume – caracter ilustrativ).