15 aprilie 2021 - 21:08

Sfatul dat de Adrian Rădulescu ministrului Agriculturii: „Să facem un Plan Marshall al României”

Ulterior discursului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, de joi, 25 martie 2020, cu ocazia conferinței digitale „Go Agro” transmisă de Gândul, în care oficialul guvernamental a prezentat programul „Legume în spații protejate” ca replică la vechiul Program „Tomata”, președintele Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu, a taxat obișnuința politicienilor de a da vina pe greaua moștenire.

Inițial, în discursul tău, Oros a vorbit despre banii cheltuiți pe vechiul Program „Tomata”, program care, în viziunea sa, sprijinea producția unui singur sortiment de legume și care era ușor de fraudat.

Șeful de la Agricultură a mai spus că, miercuri, 24 martie 2021, noul program a fost postat pe site-ul Ministerului Agriculturii pentru consultare publică.

„Fostul program Tomata. În toată această perioadă, deși s-au cheltuit 178 de milioane de lei, importurile de tomate au crescut. Cel puțin asta ne spun toate datele de la INS în ultimii ani. Programul oricum a avut o perioadă de patru ani și, în general, un program de sprijin de minimis se orientează către un anumit domeniu aflat în dificultate și se merge cu o anumită intensitate de sprijin 3-4 ani, după care acea intensitate de sprijin trebuie s-o muți și spre alte domenii pentru că, din nefericire, în România sunt foarte multe domenii care ar necesita sprijin.

„Foarte mulți fermieri, legumicultori, ne întrebau la întâlnirile pe care le-am avut de ce doar o singură legumă este sprijinită? Pe de-o parte. Pe de altă parte, modul prin care se desfășura programul era ușor de fraudat și asta s-a demonstrat – sute de dosare fictive au fost plătite în unele județe, la niște controale superficiale.

„Atunci, am gândit, la sugestia legumicultorilor, să extindem acest program și să-i spunem Program Legume în spații protejate, în așa fel încât legumicultorii să producă legumele care sunt cerute pe piață. Anul acesta, programul are alocată în bugetul nostru suma de 150 de milioane de lei. Legumele respective au fost stabilite.

„Chiar ieri a fost pus proiectul de hotărâre de Guvern în dezbatere publică, a fost afișat, are cinci tipuri de legume. Practic, sunt acele legume care sunt și în sprijinul cuplat vegetal – ardeiul, castraveți, tomate, varză și vinete. Ajutorul maxim va fi de 2.000 de euro pe mia de metri pătrați per beneficiar pe an, cu încadrare în acest plafon. Dacă numărul beneficiarilor va fi mai mare, sigur, suma se va diminua”, preciza Oros în discursul său.

La rândul său, președintele AFR, Adrian Rădulescu, l-a taxat pe ministrul PNL al Agriculturii și a spus că politicienii aflați la putere dau mereu vina pe greaua moștenire lăsată de predecesori și propune un set de programe multianual, unul care să nu țină cont de culoarea politică, un adevărat Plan Marshall al sectorului.

„Aceasta este singura salvare a agriculturii românești (…) – trebuie să facem un Plan Marshall al României, să facem un T0, să nu ne uităm în spate – cine a fost, ce-a făcut, a făcut bine, a făcut rău (…), să ne strângem cu toții.

„Nu contează cine este ministrul Agriculturii, nu contează ce partid guvernează. Au început irigațiile PSD-ul; a venit PNL-ul. De doi ani, PNL spune că PSD a furat, că a făcut… Bine. Voi trebuia să-i anchetați pe ăia care au furat, dar aveați bani deja alocați și trebuia în 2019 și în 2020 să continuați. N-ați mai făcut un metru de canal. Suntem normali la cap?

„Au fost programele acelea, nu au fost perfecte, cu tomate ș.a.m.d. Le-am oprit doi ani, după care să spună că le refac ei, că au vrut să vadă ce-au furat cei dinainte. Dacă mai durează un pic vine altul și face o anchetă după cei ce-au făcut în acești trei ani.

„Lucrurile ar fi clare – facem Siret-Bărăgan. Am semna toți, toată lumea. A venit un ministru acolo, primul lucru pe care îl face este să vadă care sunt proiectele care s-au derulat până atunci, în ce fază au ajuns și trebuie să le ducă mai departe. Apoi vin cu alte proiecte noi”, a menționat Rădulescu.

Visul lui Costel Alexe, Planul „Marshall” al PNL

La mijlocul anului trecut, pe atunci Planul Național de Investiții și Relansare Economică al PNL era catalogat drept un fel de Plan „Marshall” pentru România, concept rumegat și aruncat pe piață chiar și de fermierul Adrian Rădulescu.

În iulie 2020, fostul ministru al Mediului, Costel Alexe, spunea că Planul „Marshall” al PNL vizează 20 de mari domenii cu subdomenii și măsuri, programe și proiecte dedicate, de la repornirea întreprinderilor până la mediu, sănătate, educație, infrastructură mare, agricultură și dezvoltare rurală, digitalizare, relocare de investiții noi, protecție socială, energie, transport și sport.

„Toată România de mâine este în acest plan”, scria demnitarul în discursul său. „Irigațiile, marea suferință a României, vor constitui o prioritate fără de care modernizarea agriculturii, dezvoltarea spațiului rural și creșterea productivității exploatațiilor agricole nu vor se vor putea transforma în realitate. Astfel, până în 2030, 5 miliarde de euro vor finanța reabilitarea și modernizarea infrastructurii de irigații prin construirea canalului Siret-Bărăgan, amenajări de combatere eroziunii solului etc.”

În ianuarie 2021, Direcţia Naţională Anticorupţie cerea Parchetului General sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor Costel Alexe pentru luare de mită şi instigare la delapidare.

La mijlocul lunii februarie 2021, eurodeputatul PPE, Siegfried Mureșan, spunea că banii din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pot fi folosiţi inclusiv pentru infrastructura de irigaţii.

La rândul său, Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, confirma că dezvoltarea infrastructurii de irigații din Moldova de Sud este un obiectiv major de investiții eligibil prin PNRR.

”(…) Înseamnă asigurarea finanțării lucrărilor de continuare și extindere sistemului de irigare Siret-Bărăgan care contribuie major la obiectivul european de combatere a schimbărilor climatice și la reducerea pierderilor din agricultură provocate de secetă printr-un sistem nou de gestiune a apei”, afirma Ghinea luna trecută.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.