Anul acesta a fost atipic, din cauza secetei pedologice, motiv pentru care s-a înregistrat această scădere substanțială la producția de grâu.
4,1% din PIB-ul țării de anul trecut, a fost generat de agricultura românească, echivalentul a 43 de miliarde de lei. În trimestrul 3 al fiecărui an, ponderea agriculturii în PIB era mai mare, pentru că atunci se recolta şi se începea comercializarea producţiei vegetală.
Producţia de grâu a acestui an a scăzut la aproape jumătate, mai exact de la 10 milioane de tone la 5,4 milioane, dar şi la celelalte culturi s-au înregistrat scăderi de până în 30%.
Fermierii estimează o scădere a recoltei totale de 30-50% faţă de anul trecut, când a fost de aproape 29,5 milioane de tone. Pe de cealaltă parte, Comisia Europeană estimează o scădere de 40% a producţiei de cereale din România, cea mai mare din Uniunea Europeană. Astfel, România ar putea să-şi piardă poziţiile fruntaşe la culturile de porumb şi floarea-soarelui.
Deşi agricultura este un angajator important, cu 22,2% din angajaţii la nivel naţional, ponderea valorii adăugate brute în economie a fost de numai 4,5% în 2019, conform datelor de la Comisia Europeană. Comparativ cu Franţa, ţară cu care România se bate la producţia şi exportul de cereale, are angrenaţi în sectorul agricol numai 2,6% din angajaţii la nivel naţional şi ponderea valorii adăugate brute în economie a fost de 1,8%.
