1 august 2021 - 20:49

Relația producătorului agricol cu supermarketurile se va îmbunătăți

Până la începutul lunii iunie 2021, Directiva privind practicile comerciale neloiale, care are ca scop protejarea producătorului agricol în relaţia cu supermarketurile dominante, va trebui să fie implementată.

Anunțul a fost făcut marți, 24 martie 2021, de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Conform spuselor sale, prin transpunerea cât mai rapidă a acestui act normativ european şi apoi respectarea sa, statul român îi poate ajuta atât pe producătorul agricol, cât şi pe procesator să ajungă în condiţii echitabile cu produsele lor pe rafturile supermarketurilor.

„Asta nu înseamnă că ei trebuie să abandoneze ideea de a-şi crea propriile lanţuri de vânzare, şi mă refer mai ales la lanţul scurt, pentru produsele pe scheme de calitate, pentru produsele tradiţionale, pentru produsele montane, pentru produsele ecologice, astfel încât să aibă o plus valoare cât mai mare. Dar acolo unde au cantităţi foarte mari, au o anumită standardizare şi au o anumita ritmicitate sa ajungă pe rafturile marilor retaileri, si acum ajung, dar să fie protejaţi în această relaţie contractuală, iar această directiva prin implementarea ei ne dă această şansă.

Sunt nişte anexe pe care le-am depus la Parlament şi mâine va fi o dezbatere finală în Comisia de Agricultura din Senat apoi va fi un vot final si va ajunge în Camera Deputaţilor, dar repet am vrea sa trecem acest proiect de lege cât mai repede să nu stea foarte mult acolo pentru că trebuie să îl implementăm anul acesta până la începutul lui iunie”, a precizat șeful de la Agricultură.

Totodată, membrul Guvernului Cîțu a precizat că prevederile directivei se vor regăsi în Legea Concurenţei Neloiale, acestea fiind discutată cu mediul asociativ şi cu supermarketurile pe parcursul anului trecut. În plus, Adrian Oros a menţionat că legea ar putea fi îmbunătăţită în Parlament.

„Am introdus şi noi un articol legat de lanţul scurt: este interzis să refuze negocierea unor oferte de produse agricole şi agroalimentare provenite de la un partener local de pe lanţul scurt”, a mai menționat Oros.

Consiliul Concurenței va fi autoritatea care se va ocupa de soluţionarea acestor practici, chiar dacă posibilii viitori petenți vor putea semnala neregulile şi Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Consiliul Concurenţei este autoritatea care se ocupă de acest lucru, cei care se simt nedreptăţiţi se pot îndrepta direct către Consiliul Concurenţei şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Plângerile se pot face către MADR, însă analizarea şi soluţionarea lor finală se va face tot de către Consiliul Concurenţei. MADR este autoritatea competentă cu monitorizarea practicilor comerciale neloiale şi raportarea acestora către Comisia Europeană”, a mai punctat ministrul de resort.

Cu privire la sancțiuni, ministrul Agriculturii a precizat că, în context, acestea sunt contravenţionale, dar destul de importante, dacă nu fac obiectul unor sancţiuni penale.

„Ele sunt destul de importante până la 500.000 de lei, însă săvârşirea în mod repetat de practici neloiale se sancţionează cu 1% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior”, a afirmat totodată şeful MADR.

În plus, sursa citată a mai precizat că actul normativ în cauză a fost discutat încă din 2020, Executivul de la București fiind pregătit să emită o OUG pentru că termenul de implementare era 2021, însă ulterior a considerat că era corect să fie transpusă într-o lege, pentru că oferă un spaţiu de dezbatere mult mai larg şi mai corect.

„Cred că tot spectrul politic şi toţi actorii din piaţă, şi furnizorii, şi cumpărătorii, şi consumatorii sunt interesaţi de această directivă a practicilor comerciale neloiale, care în esenţă îşi propune să pună pe picior de egalitate în relaţia contractuală micul producător sau procesator şi comerciantul dominant. Sigur că la noi în ţară există o particularitate: micul producător şi procesator de regulă este român şi comerciantul dominant nu este român”, a specificat ministrul Agriculturii.

Adrian Oros a făcut, de asemenea, referire şi la câteva câteva dintre practicile neloiale care vor fi interzise odată cu transpunerea acestei directive în Legea Concurenţei Neloiale, în primul rând cele legate de plăţi, de taxe ascunse, returnarea furnizorului de produse agricole nevândute fără să plătească pentru ele, impunerea unor plăţi pentru listarea produselor pe raft, solicitarea unor plăţi pentru personalul care se ocupă de amenajarea spaţiilor de vânzare.

Totodată, va fi interzisă solicitarea unor taxe indiferent de forma şi denumirea acestora care îl obligă pe furnizor să majoreze artificial preţul, delistarea produselor pentru a pune presiune şi retragerea produselor de pe raft în timpul negocierilor, precum şi modificarea în mod unilateral a clauzelor unui contract de către comerciantul dominant etc.

Ce spune Consiliul Concurenței

Ca urmare a puterii de negociere sporite în raport cu unii dintre furnizorii lor, unele lanţuri de supermarketuri sunt acuzate că nu au returnat contravaloarea unor taxe de raft, în cazul unor delistări, că solicită anual modificarea clauzelor contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor, că refuză să modifice clauzele contractuale la cererea furnizorilor, că au o atitudine inflexibilă, că întârzie plata facturilor, că delistează în mod nerezonabil, că blochează livrările, fără a rambursa taxele de intrare sau de listare plătite, că solicită discounturi retroactive etc., scriu experții Consiliului Concurenței într-unul dintre rapoartele sale.

Dincolo de aceste aspecte, în unele cazuri, supermarketurile au reuşit impunerea în contracte a unor clauze care le permit, în situaţia în care marfa achiziţionată de la furnizor nu se vinde, să returneze marfa către furnizor. Într-o astfel de situaţie, nu mai are loc transferul riscului către retailer odată cu transferul dreptului de proprietate asupra mărfii, furnizorul suportând întregul risc al nevânzării, o situaţie aparte în dreptul comercial.