16 iunie 2021 - 10:58

Redresarea economică a sectorului legumicol. Soluțiile unui șef de cooperativă

Comercializarea întregii producții de legume, de la calitatea I până la calitatea a III-a, pentru a reduce pierderile semnificativ. Aceasta este soluția redresării economice a sectorului legumicol, potrivit spuselor lui Irinel Crăciun, inginer agronom în cadrul Cooperativei Agricole BioProd Colibași.

Cuvintele acestea atârnă greu când vin din partea reprezentantului unei forme asociative care, în 2019, a avut o cifră de afaceri de 28,8 milioane de lei, aproape de cinci ori mai mare decât în anul anterior, şi profit de un million de lei.

Cum însă să poți ajunge să valorifici întreaga cantitate de marfă, dacă procesarea este la pâmânt? Conform precizărilor făcute de reprezentantul cooperativei formată din şase membri, care produc legume şi pepeni pe câteva zeci de hectare din comuna Colibaşi (judeţul Giurgiu), cu ocazia emisiunii ZF Agropower 2021, soluția este ca statul să sprijine financiar fermierii, astfel încât aceștia să treacă într-o etapă nouă, a procesării materiei prime, prin construirea unor fabrici, astfel încât să-şi eficientizeze activitatea.

„Avem nevoie de un sprijin financiar din partea autorităţilor statului pentru creşterea suprafeţelor irigate şi ar trebui să construim spaţii de depozitare moderne, astfel încât să evităm pierderile pe timpul depozitării. Avem nevoie de fabrici de procesare a legumelor, astfel încât noi, ca producători, să putem să vindem toată producţia de la calitatea I până la calitatea a III-a şi să diminuăm pierderile semnificativ, cum se întâmplă şi în alte ţări“, a precizat Irinel Crăciun pentru sursa citată.

Conform precizărilor sale, în Matca (Galaţi) sau Colibaşi (Giurgiu), mari bazine legumicole, ar fi necesar cel puține câte un centru de colectare şi depozitare local, în condițiile în care producţiile anuale sunt foarte mari.

Nu demult, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a afirmat că va injecta o sumă de 750 de milioane de euro într-o reţea naţională de colectare, depozitare, procesare şi distribuţie a produselor agroalimentare româneşti.

legumicolTe asociezi, atragi mai mulți bani pentru redresarea sectorului legumicol

Cu privire la fabricile de procesare, producătorii români de fructe, legume, cereale, lapte sau carne au ridicat, în ultima vreme, unităţi de procesare, fie cu sprijin bancar, fie cu fonduri europene sau bani proprii.

În acest context, peste 10 cooperative agricole au absorbit bani europeni în valoare de peste 38 milioane lei, în primele opt luni din 2020. Banii au mers către investiții în extindere, depozitare sau procesare. De altfel, asocierea a fost un mod prin care să atragă mai rapid şi mai facil fonduri europene, dar şi să se dezvolte.

Potrivit spuselor lui Crăciun, de la momentul asocierii s-a majorat şi nivelul producţiei. Mai mult, a adăugat acesta pentru sursa citată mai sus, există deschidere din partea supermarketurilor pentru produsele lor.

„Problema e că noi trebuie să asigurăm legume în perioada de tranziţie (decembrie – februarie), când nu putem produce, iar atunci apar importurile foarte mari“, a mărturisit inginerul agronom.

El a mai adăugat că pentru a atinge dezideratul de reducere a deficitului comercial la fructe şi legume, în fermele româneşti este nevoie de un management adecvat pentru aplicarea tehnologiilor moderne, care să adapteze tehnologiile de cultură la încălzirea globală.

Cu toate acestea, în vederea aplicării tehnologiilor moderne, implicit pentru redresarea sectorului legumicol, este nevoie de investiţii în modernizare. El a și exemplificat: – un solar nou, pe structură de lemn, pe o suprafaţă de 1.000 metri pătrați, costă 10.000 de lei şi un solar pe structură de metal cu folie profesională şi sistem de irigaţii costă de două sau trei ori mai mult, sumă pe care un mic fermier nu şi-o permite din buzunarul propriu.

Seceta din toamna anului 2019, prelungită și anul trecut, i-a afectat puternic pe fermierii din toate sectoarele. Nici producătorii de legume nu au fost feriți de efectele acesteia, peste care s-au mai suprapus și cele provocate de pandemie.

Sursă foto: Pixabay (caracter ilustrativ)