De câteva luni, piața îngrășămintelor este sub presiune, prețul azotului atingând cote record. În acest context, cum să raționalizăm îngrășămintele pentru următoarea campanie? Care sunt pârghiile pentru optimizarea fertilizării cu azot? Există alternative? Specialistii de la Corteva Agriscience Franta au cateva solutii.

Potrivit unuia dintre experții de piață, trei scenarii pot apărea în următoarele luni:

1.piața se relaxează rapid, cu revenirea la prețuri cu niveluri sub cele din 2021

2.prețurile actuale se mențin, cu o scădere a stocurilor europene din lipsa de noi resurse

3.are loc o nouă creștere, atingând cote istorice, cu o ofertă în scădere și risc de penurie.

Instrumente pentru a ajusta dozele

În fața acestei incertitudini, este esențial să folosim pârghii pentru o mai bună gestionare a fertilizării cu azot: introducerea leguminoaselor în rotație, împărțirea inputurilor, răspândirea produselor ecologice, utilizarea instrumentelor decizionale etc.

Instrument de calcul optim, tehnic și economic pe baza prețului grâului și a prețului de achiziție al azotului mineral

În acest cadru specialistii au dezvoltat un instrument de calcul optim, tehnic și economic pe baza prețului grâului și a prețului de achiziție al azotului mineral. Căutarea celor doua instrumente optime – tehnic și economic – a fost efectuată pe parcursul a aproape 600 de teste. Aceast experiment a condus la elaborarea unui tabel cu dublă intrare care face posibilă, din punct de vedere economic, determinarea, pe baza prețului grâului și a costului azotului, dacă este justificată sau nu ajustarea dozei de azot si daca da, cu cât.

Bacteriile fixatoare de azot, o solutie interesantă

Specialistii reamintesc de managementul fertilizării cu azot de la semănat dar și de alternative la îngrășămintele minerale: deșeuri organice precum digestat, nămol, gunoi de grajd, compost etc. precum și biostimulatori, cu bacterii fixatoare de azot.

Există două grupuri mari de bacterii care vor fixa azotul:

Prima grupă este cea al bacteriilor care trăiesc în simbioză cu familia leguminoaselor. Aceste simbioze sunt foarte eficiente dar cu un spectru restrâns de „gazdă”.

Pentru a doua grupă, este vorba despre fixatori liberi care se vor găsi în sol, în părțile aeriene sau chiar în  interne ale plantei, precum Methylobacterium. Aceste bacterii au avantajul de a avea un spectru mult mai larg de „gazdă” și pot ajuta la îmbunătățirea nutriției cu azot a plantei.

Acestea sunt, prin urmare, căile interesante de urmat, în contextul actual, spun specialistii.