Planurile climatice ale UE – deocamdată, un fâsâit la coada vacii!

Războiul din Ucraina și criza energetică au dat peste cap planurile climatice ale UE, câtă vreme statele europene s-au angajat să renunțe treptat la gazul și petrolul rusesc, ca modalitate de a sancționa Moscova.

În acest context, economiile au început să răsufle greu, astfel că statele europene s-au repezit care mai de care să îşi majoreze semnificativ importurile de gaze naturale lichefiate, dar mai ales, să repornească centralele pe cărbune, considerat în planurile climatice ale UE drept cel mai „murdar” combustibil.

Astfel, în Germania, deși se intenționa eliminarea treptată, până în 2038, a producției de energie pe bază de carbine, din 14 iulie a permis reactivarea completă a centralelor pe cărbune din așa-numita rețea de rezervă, relata, la vremea respectivă, Deutsche Welle.

Potrivit Reuters, și Austria a gândit un plan prin care să transforme centrala electrică Mellach din regiunea de sud a Stiriei, care inițial a fost închisă și trecută pe gaz, menținând-o astfel în stand-by, pentru a putea utiliza, la nevoie, cărbune.

La rândul său, Grecia și-a înterupt planurile privind retragerea mai multor centrale electrice pe cărbune. Potrivit AP, premierul Kyriakos Mitsotakis a anunțat chiar o creștere cu 50% a producției de lignit până în 2024, pentru a constitui rezerve, în ciuda calității scăzute și a emisiilor ridicate ale acestui tip de cărbune.

Planurile climatice ale UE sunt private în Polonia cu și mai mare rezervă la momentul de față, având în vedere că țara produce 70% din electricitate din cărbune. Deși, inițial, planul oficial era de a pune capăt utilizării cărbunelui până în 2049, cu doar un an înainte ca întreaga UE să devină neutră din punct de vedere climatic, guvernul de la Varșovia și-a revizuit strategia energetică a țării.

„Vrem ca energia din cărbune să funcționeze în Polonia într-o perspectivă mult mai lungă decât până în 2049”, declara în aprilie viceprim-ministrul Jacek Sasin.

Și Cehia, deși avea în plan să pună capăt exploatării cărbunelui până în 2033, a decis să amâne cu doi ani interzicerea centralelor vechi pe cărbune, care generează 46% din puterea țării.

Într-un final, printr-o ordonanță de urgență adoptată în 30 iunie, și România a luat hotărârea – înțeleaptă, de altfel, în contextul actualei crize energetice – de a nu închide nicio centrală pe cărbune fără a pune în loc o altă capacitate de producție echivalentă, iar unitățile să nu fie închise definitive, ci să fie conservate și introduse rezerva de capacitate din sistemul energetic național.

Cu toate acestea, în contextul negocierilor din avanpremiera reuniunii COP27 de la Montreal, mai mulţi oficiali europeni au afirmat, luni, la reuniunea miniștrilor Mediului din cele 27 de state membre ale UE, că măsurile privind utilizarea crescută a cărbunelui şi gazelor naturale lichefiate nu vor aduce modificări fundamentale în ceea ce privește planurile climatice ale UE, transmite AFP, citată de AGERPRES.

„Este nevoie de o anumită flexibilitate pe termene scurt: anumite ţări şi-au majorat consumul de cărbune şi gaze, este ceva absolut temporar şi din motive ce ţin de securitatea energetică”, a pledat ministrul spaniol al Energiei, Teresa Ribera, la reuniunea de la Luxemburg.

„Faptul că un anumit număr de state trebuie să recurgă, temporar, la cărbune ne plasează pe o traiectorie proastă anuală în termeni de emisii în UE”, a recunoscut și ministrul francez al Tranziţiei Ecologice.

Economiile au nevoie de energie ca de aer, asta e clar! Iar energiile regenerabile care să furnizeze puterea necesară economiilor europene sunt, deocamdată, povești.

Și atunci, cum să mai poți ține cât de cât de țintele asumate în planurile climatice ale UE? Păi, uite, rămân fermele de animale, în special cele de vaci.

„Emisiile de metan ale fermelor din UE sunt echivalente cu emisiile totale pentru 50 de termocentrale pe cărbune şi cu toate acestea politicile care ar duce la reduceri semnificative, prin încurajarea tranziţiei la diete mai sănătoase, cu mai puţine carne şi lactate, sunt complet absente din planurile UE”, declara Nusa Urbancic, director de campanie la Changing Markets.

„Vacile sunt noul cărbune”, responsabile, zice-se, de o treime din totalul emisiilor globale, ni se spune. Și uite așa a apărut și soluția, căci deciziile politice se iau, parcă, din ce în ce mai ușor în cercurile tot mai înalte și mai rupte de interesele reale ale cetățenilor de rând. Desființăm fermele de animale și trecem pe greieri și lăcuste, ca să compensăm aportul de proteine! Parlamentul și guvernul din Țările de Jos au făcut deja asta, stabilind reducerea cu 30% a fermelor, în ciuda protestelor din acest an ale fermierilor, în zadar susținuți de majoritatea populației.

Deocamdată, cu planurile climatice ale UE privind energia ne-am cam lămurit, indiferent ce mai reclamă încă, sus și tare, diverse voci pe la Bruxelles. Dar dacă dacă și în privința agriculturii planurile climatice ale UE se vor dovedi doar un fâsâit la coada vacii? Cine va da, atunci, socoteală pentru faptul că, din ambiții exagerate de mediu, prin stabilirea unor obiective aproape imposibil de realizat, sute de milioane de europeni vor fi fost lipsiți de siguranța alimentară?