18 octombrie 2021 - 23:39

Produsele „made in Romania” și legătura lor cu criza medicală COVID-19

Din dorința lor de a pune umărul la susținerea economiei aflată în declin, pe fondul crizei sanitare generată de pandemia de COVID-19, în special pentru a-i ajuta pe producătorii locali, apetitul consumatorilor români pentru produsele „made in Romania“ s-a deschis și mai mult.

De altfel, piaţa produselor tradiţionale şi a celor „made in Romania“ a devenit între timp o necesitate.

„Odată cu pandemia, nu am mai putut călători, fiind forţaţi să petrecem mai mult timp pe piaţa locală. Acest lucru e benefic pentru industria alimentară locală pentru că asta înseamnă că tot mai mulţi consumatori au rămas aici şi consumă aici şi s-au orientat către produse locale. Este o oportunitate“, spune susține Cristina Miclea, director marketing în cadrul diviziei de lactate Lactalis România, citată de ZF Corporate.

Această tendință nu este nouă. Consumul de produse „made in Romania” se conturează de circa 10 ani şi are în spate nu doar o schimbare a comportamentului de consum, ci şi investiţiile făcute de companiile locale în promovare, în ambalaje, reţete şi nu numai.

„Dacă în urmă cu 20-25 de ani, consumatorii români erau tentaţi mai mult de produse cu rezonanţă internaţională, pentru că tot ce venea din Occident era considerat mai bun, în ultimul deceniu consumatorii românii s-au întors mai mult către brandurile şi produsele româneşti“, a precizat Miclea, citată de sursa de presă amintită mai sus.

Trendul consumului de produse „made in Romania” a luat amploare inclusiv pe baza ideii că alegerea a ceea ce este românesc le oferă consumatorilor sentimentul apartenenţei la valorile autohtone.

„Românesc înseamnă reţete tradiţionale, ca pe vremuri. În plus, sunt categorii de bază sau categorii de produse tradiţionale în care brandul românesc contează şi excelează (lapte, lactate de băut ca sana şi lapte bătut, telemea, brânză proaspătă de vaci). De aceea, şi retailerii au dezvoltat aceste categorii de bază cu branduri româneşti sau produse fabricate în România“, a adăugat oficialul companiei.

Producţia locală şi localizarea, „un pilon de bază”

În ceea ce privește industria de lactate, localizarea este acum ceva comun, susține specialistul în marketing. Globalizarea, în cazul acesta, nu se întâmplă decât în nişte categorii foarte mici, cum ar fi tot felul de brânzeturi sofisticate.

În categoriile de bază, producţia locală şi în special localizarea au fost şi rămân un pilon de bază.

„În primul rând avem de-a face cu produse cu termene de valabilitate scurte, ce nu pot fi aduse de la distanţe foarte mari. Trecând peste acest impediment logistic, sunt anumite produse cu gusturi specifice locale. Spre exemplu, sana este specific românesc, la fel şi laptele bătut sau kefirul pe care îl avem noi pe piaţă“, a mai spus reprezentatul companiei producătoare de lactate.

Telemeaua e la fel. Ele se produc în continuare în România, după gustul consumatorilor de aici.

În categoria de lactate brandul românesc este foarte important, este unul dintre primele criterii de alegere pentru consumatori, mai ales în segmentele de bază – lapte, unt, smântână.

„Însă, această predilecţie se întâmplă şi pentru că brand-urile româneşti s-au dezvoltat foarte mult, au căpătat rezonanţă, au devenit puternice, au investit în reţete, în calitate, în inovaţii de produs şi ambalaj. Există totuşi, categorii din industria alimentară în care doar brandurile străine excelează (specialităţile, de pildă – brânzeturi, mezeluri, desert), iar consumatorii români le rămân fideli acestor brand-uri“, a adăugat experta.

În contextul actual în care trăim, a adăugat Miclea, putem spune că acum contează într-o măsură mare siguranţa la cumpărături, deci şi proximitatea.

Însă, pentru orice consumator rămâne în continuare importantă varietatea şi disponibilitatea la raft a produselor de care are nevoie şi a brand-urilor pe care le preferă. Ofertele promoţionale şi prețul produselor continuă să fie, de asemenea, factori decizionali însemnaţi.

Criza medicală COVID-19 a devenit o oportunitate pentru zona producţiei de alimente românești, unde este un moment bun pentru investiţii în susţinerea producţiei locale, de la mici ferme, la fabrici procesatoare.

Producţia de alimente, estimată la 50 de mi­liarde de lei (peste 10 miliarde euro) în 2019, este pu­să în această perioadă la încercare din cauza cererii tot mai mari pentru anumite produse.