17 aprilie 2021 - 16:15

Nu este păcat de munca făuritorilor de hrană? Și omul simplu face risipă

Coșurile de gunoi gem de mâncare aruncată. Calculele spun că fiecare gospodărie a risipit 74 de kilograme de hrană în 2019.

Conform unui studiu publicat de Organizația Națiunilor Unite, joi, 4 martie 2021, nu mai puțin de 931 de milioane de tone de alimente sau 17% din totalul cantității de mâncare pusă la dispoziția consumatorilor în 2019 a ajuns la tomberoanele de gunoi ale gospodăriilor, retailerilor și restaurantelor.

Munca risipită a făuritorilor de hrană reprezintă echivalentul a 23 milioane de camioane de câte 40 de tone fiecare, care puse cap la cap ar fi înconjurat globul de șapte ori.

Din păcate, studiul realizat în comun cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și organizația caritabilă WRAP dărâmă totodată și un mit. Mai exact, rezultatele cercetării relevă faptul că risipa de alimente este aproximativ similară în rândul țărilor bogate şi a celor sărace.

„O perioadă îndelungată de timp se presupunea că risipa de alimente la nivelul gospodăriilor este o problemă importantă doar în țările dezvoltate. Odată cu publicarea raportului Food Waste Index vedem că lucrurile nu sunt atât de clare”, a menționat Marcus Gover, directorul organizației caritabile WRAP, care lucrează cu guvernele pentru a reduce risipa de alimente, citat de Reuters.

Studiul arată că gospodăriile private sunt responsabile pentru cea mai mare parte (11%) din alimentele care sunt aruncate. Urmează restaurantele și alți furnizori de alimente cu 5% şi magazinele alimentare cu 2%. Per capita, la nivel global 121 de kilograme de alimente sunt risipite în fiecare an la nivelul consumatorilor, dintre care 74 de kilograme numai în cazul gospodăriilor.

La rândul său, FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) estima în 2011 că o treime din alimentele produse la nivel mondial sunt pierdute sau risipite în fiecare an. Organizația a calculat un Food Loss Index care arată că aproximativ 14% din alimentele lumii sunt pierdute în faza de după recoltare şi până ajung în faza de distribuție.

Totodată, între 8% și 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră au legătură cu alimentele care nu sunt consumate (risipite sau aruncate), o cantitate similară cu transportul rutier. Păduri sunt defrişate, combustibil este ars şi ambalaje sunt produse pentru a furniza alimente care sunt aruncate. În paralel, alimentele care se alterează în gropile de gunoi eliberează mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă.

Directorul UNEP, Inger Andersen, a menționat că o diminuare a risipei alimentare ar duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi ar însemna, totodată, că mai multă hrană este disponibilă, ceea ce ar reduce foametea la nivel mondial şi ar permite economisirea unor bani. Andersen a făcut un apel către guverne, companii şi oamenii din întreaga lume să îşi aducă contribuţia la reducerea risipei alimentare.

29 septembrie 2020 – ziua internațională de conștientizare asupra risipei și pierderilor de alimente

Risipa și pierderile alimentare, pe lângă un impact asupra mediului, care devine o problemă tot mai stringentă a planetei, acest lucru duce și la o pierdere semnificativă a calității vieții cetățeanului.

Potrivit unei informări a InfoCons, pierderea și risipa de hrană se traduc în costuri directe pentru consumatori, iar în noul concept global „One Health”, problematica risipei și pierderilor alimentare reprezintă o verigă importantă a mecanismului global de identificare a unor soluții de creștere a calității vieții, atât a cetățenilor, a mediului, faunei și, până la urmă, o planetă mai sigură pentru fiecare cetățean al lumii.

Criza provocată de noul coronavirus a demonstrat cât de vulnerabili sunt oamenii de pe glob și cât de important este să restabilim echilibrul între activitatea umană și natură. Devine tot mai evidentă necesitatea asigurării unui echilibru mai bun între natură, sistemele alimentare și biodiversitate – pentru a proteja sănătatea și bunăstarea populației și, în același timp, pentru a spori competitivitatea și reziliența Uniunii Europene.

În 29 septembrie 2020, cu ocazia sărbătoririi pentru prima dată la nivel mondial a Zilei internaționale de conștientizare asupra risipei și pierderilor de alimente, InfoCons a lansat numărul scurt 021.9615, număr cu tarif normal în rețeaua Telekom, apelabil din toate rețelele pentru informarea consumatorilor și, mai ales, a sesizărilor în domeniul risipei de hrană și pierderilor alimentare.

Începând din acest an, Adunarea Generală a Națiunilor Unite (UNGA) a declarat 29 septembrie 2020 Ziua internaționala de conștientizare asupra risipei și pierderilor de alimente.

Conform Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă, adoptată de ONU, România și-a asumat reducere cu 50% a risipei alimentare până în anul 2030.

„Prin sărbătorirea acestei zile se urmărește promovarea solidarității naţionale şi internaţionale în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, precum și transferul de cunoştinţe, dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, informarea, conștientizarea și educarea consumatorilor asupra impactului negativ pe care îl produce risipa de alimente asupra tuturor resurselor naturale, umane, etc.”, scriu cei de la InfoCons.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.