Fermierii strică toate socotelile electorale: Proteste în mai multe județe și în Capitală, pe 27 mai!

Campania electorală e pe cale să devină una din ce în ce mai agitată după ce asociații de fermieri din mai multe zone ale țării au anunțat o serie de proteste ce vor avea loc luni, 27 mai.

Potrivit unui comunicat al Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Vrancea, zeci de agricultori vor protesta la Focșani, acțiuni similare fiind pregătite și în Capitală, dar și în alte județe.

Principala revendicare a fermierilor vrânceni, dar nu numai, vizează sistemul antigrindină. Deși ministrul agriculturii, Florin Barbu, a încercat ca, odată cu demiterea gen.(r) dr. ing. Gheorghe Căunei Florescu de la conducerea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), să evite astfel de manifestări de protest în plină campanie electorală (pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie), fermierii nu se lasă convinși prea ușor. Acesția sunt hotărâți să nu renunțe la protest până când ministrul agriculturii nu va semna ordinul promis încă de astă-iarnă care să limiteze și să reglementeze strict activitatea sistemului antigrindină în judeţul Vrancea, dar și în alte județe în care există puncte de lansare, mergând chiar până suspendarea tragerilor, până la realizarea studiului de impact pe care îl cer agricultorii, care să arate dacă seceta poate sau nu să fie pusă pe seama rachetelor antigrindină.

Pe lângă revendicările legate de funcționarea Sitemului Național Antigrindină, fermierii și-au exprimat, totodată nemulțumirile în ceea ce privește întârzierea plății compensatorii de 100 de euro/ha, acordată în contextul războiului din Ucraina. Aceștia cer, de asemenea, modificarea în Codul Civil a prevederilor privind durata minimă a contractului de arendă și reglementarea unei durate minime a acestuia la cel puțin 7 ani, dar sunt nemulțumiți și de întârzierea plății compensatorii de 100 eur/ha, acordată în contextul războiului din Ucraina, precizează directorul Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Vrancea, Nicoleta Olteanu.

De altfel, chiar Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), organizație ce reunește mai multe asociații puternice de fermieri din România, a dat publicității, luni, 20 mai, o scrisoare adresată tuturor partidelor cu candidați la alegerile europarlamentare, în care sunt prezentate cele mai importante aspecte pe care fermierii le solicită viitorilor reprezentanți ai României în Parlamentul European.

Iată, pe larg, conținutul scrisorii:

„Având în vedere precedentele din trecut când europarlamentari români au votat împotriva intereselor fermierilor și cooperativelor din România, vă solicităm să vă asigurați că toți europarlamentarii care vor reprezenta România la nivel european vor acționa împreună cu conducerea partidelor, instituțiilor din țară, reprezentanțele și vor vota pentru:

1. Imediat, convergență externă 100% pentru fermierii români, respectiv fermierii români să încaseze echivalentul mediei subvenției UE așa cum s-a promis la momentul aderării în UE. Reamintim că acest lucru trebuia să se concretizeze începând din 2014;
2. Creșterea bugetului Politicii Agricole Comune post 2027 de la 0,4% în prezent, la 1% din PIB-ul Uniunii Europene, iar pentru Ucraina, dacă va fi cazul, să se constituie un fond separat și complementar bugetului alocat Agriculturii UE. Solicităm mărirea bugetului pentru Agricultură pentru ca fermierii să poată implementa constrângerile care li se impun prin măsurile legislative foarte exigente, care au ca rezultat creșterea substanțială a costurilor de producție și impactul asupra prețurilor către consumatorii finali prin tranzitarea și importul produselor agricole din țările terțe sau în curs de aderare către statele membre UE;
3. Acceptarea și susținerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană doar după ce își va îndeplini obligațiile pe toate capitolele, sectoarele și va respecta condițiile impuse pentru statele membre UE, la nivelul producției agricole și condițiile de reciprocitate pentru produsele importate;Realitatea este că piețele agricole ale UE sunt puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina. Efortul este în prezent distribuit inechitabil printre cetățenii UE, cu sectorul agricol suportând o povară disproporționată și nesustenabilă. Susținem în continuare să existe sprijin pentru Ucraina doar dacă se iau toate măsurile care se impun pentru a proteja și nu distruge fermele românești, europene și pentru a respecta condițiile de reciprocitate existente în piața unică;
4. Asigurarea unui comerț echitabil care garantează un anumit grad de reciprocitate în ceea ce privește standardele de producție este esențială pentru a preveni relocările de durabilitate, fără a submina producția europeană în domenii strategice și asigurând transparența pentru consumatori. Dacă ne confruntăm cu mai multe restricții pentru cultivare și standarde mai mari de producție din cauza cadrului UE, ne așteptăm să fim tratați corect pe scena internațională;
5. Modificarea Regulamentelor europene 783, 784 și 785/ 2018, care să fie completate cu excepția de utilizare a neonicotinoidelor la tratamentul sămânță pentru sămânța folosită la înființarea culturilor în regiunile în care de la natură înregistrăm depășiri ale Pragului Economic de Dăunare (PED) ale dăunătorilor de sol. Excepția poate fi limitată la o perioadă de 10 ani, după modelul glifosat, timp în care industria poate găsi un înlocuitor. Este important pentru fermierii din România să poată folosi în continuare cele 3 substanțe neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) care nu au încă înlocuitori cu aceeași eficacitate și eficiență economică. Studiile și cercetările realizate în ultimii ani în România de către instituțiile de cercetare abilitate demonstrează că România se află într-o situație unică din cauza nivelului extrem de ridicat de proliferare a dăunătorilor din anumite regiuni ale țării, peste Pragul Economic de Dăunare (PED), care necesită aplicarea substanțelor de tip neonicotinoid, care reprezintă singura metodă eficientă de prevenire și tratament împotriva acestor dăunători. Utilizate responsabil, conform recomandărilor producătorilor, nu există un impact negativ asupra sănătății oamenilor, animalelor sau biodiversității din sol având în vedere că neonicotinoidele se aplică semințelor și nu plantelor în creștere, sunt absorbite și metabolizate / consumate de plante până la momentul recoltării;
6. Orice nouă inițiativă din partea Comisiei, în conformitate cu principiile unei mai bune legiferări, trebuie să includă un studiu de impact, inclusiv o secțiune privind: 1) fezabilitatea și necesitatea acesteia; 2) impactul asupra producției, terenurilor și zonelor rurale; 3) impactul asupra reînnoirii generaționale; și 4) o evaluare a implicațiilor financiare. În perioada 2019-2024, politicile legate de agricultură și de silvicultură din cadrul Pactului verde nu au făcut obiectul niciunui studiu cuprinzător asupra impactului cumulativ asupra exploatațiilor agricole și nici al unor studii de fezabilitate care să ia în considerare eventualele blocaje. La începutul următorului mandat solicităm Comisiei nou alese să efectueze o evaluare globală a impactului politicilor agricole din cadrul Pactului verde, evaluând în același timp implicațiile financiare ale acestora. Acest studiu și concluziile sale trebuie să fie o condiție prealabilă pentru orice inițiativă agricolă ulterioară, pentru a evita continuarea navigării orbește și pentru a asigura coerența politicilor, susținând totodată obiectivele PAC.
7. Este nevoie de un comisar pentru agricultură și zonele rurale, puternic, cu un rol-cheie de vicepreședinte al Comisiei Europene. În termeni de operațiuni ale instituțiilor europene, Pactul verde pentru agricultură a fost un tsunami normativ, cu consultații pripite și propuneri pe repede înainte. Solicităm ca mandatul 2024-2029 să propună mai puține regulamente, de o calitate mai bună, care să permită timp suficient pentru consultare publică și feedback pentru evaluarea de impact, în special în cadrul Comisiei. Noua legislatură trebuie să fie cea care să asigure instrumentele necesare agricultorilor și cooperativelor agricole în vederea garantării securității alimentare și energetice în UE și pentru a efectua tranziția către sisteme alimentare durabile.

În caz contrar, vom sancționa public derapajele persoanelor/partidelor care nu țin cont de interesele sectorului agroalimentar autohton și României, inclusiv prin reluarea protestelor din România și din celelalte state membre, în mod masiv, ori de câte ori va fi cazul”, se arată în scrisoarea Alianței pentru Agricultură și Cooperare adresată partidelor politice.