26 iulie 2021 - 20:54

Fermieri, vă simțiți mai bogați cu 16,4 milioane dolari încasate de la iordanieni? „Secretele” tranzacțiilor cu grâu (exclusiv)

Calculele analiștilor din piața locală de trading spun că, în mare, 98,8% din sumele încasate de comercianți în urma grâului vândut pe piețe terțe merg către baza piramidei de producție, și anume spre fermieri.

Traderii sunt precauți și spun „în mare”, pentru că aici intervine așa-zisul „punct de rupere”. Mai exact, dacă pe un fermier român îl costă, spre exemplu, 2.500-2.800 lei un hectar de grâu și recoltează în medie 5,5 tone la hectar, acesta își împarte costurile pe hectar la numărul de tone obținute și vede care este punctul lui de rupere.

„De acolo înainte face profit. Aceea este diferența dintre cheltuiala pe tonă până la cu cât vinde grâul”, a explicat în exclusivitate pentru ediția online a Agro TV, Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în cadrul Clubului Fermierilor Români.

Bazându-ne pe „secretele dezvăluite” de acesta, să vedem, de fapt, câți bani vor încasa producătorii români de grâu de pe urma ultimei tranzacții cu iordanienii.

Concret, Ministerul iordanian al Industriei, Comerțului și Aprovizionării (MICA) a contractat 60.000 de tone de grâu de panificație românesc, cu livrare în a doua jumătate a lunii septembrie 2021, la un preț CFR (cost and freight) de 272 de dolari tona metrică, cu livrare în portul Aqaba, potrivit AgriCensus.

MICA și-a asigurat astfel un cargo panamax plin cu grâu de la Cerealcom Dolj.

„Oferta a fost cea mai competitivă din totalul celor cinci, următorul cel mai bun preț oferit fiind de 275,34 dolari tona metrică, CFR”, se menționează în anunțul privind licitația.

La un calcul simplu, marfa care urmează să fie livrată de români însumează nu mai puțin de 16,32 milioane dolari.

Câți bani ajung, de fapt, la fermieri?

Potrivit precizărilor analistului citat, din cele 16,32 milioane dolari obținute la ultima licitație pentru grâu, nu mai puțin de 16,124 milioane dolari ar merge către baza piramidei, inclusiv către fermieri, adică 98,8% din suma contractată.

În baza unor discuții cu analiști din piață, care au dorit să-și păstreze anonimatul, aceștia au și calculat ce înseamnă, în realitate, profitul pentru producători. Ei au precizat din start că acestea sunt calcule grosso modo care nu reprezintă, neapărat, situația din fermele contractante, care poate să fie una diferită de la caz la caz.

Însă, spun ei, calculele „în exces”, cu tot cu lucrările de mecanizare și cu diversele amortizări, să spunem că totalizează 2.800 lei. În condițiile unei producții de 5,5 tone de grâu la hectar, asta înseamnă 467 lei. Luând un preț de 187 de euro tona, prețul în portul Constanța, înmulțit cu 4,874 lei pentru un euro, înseamnă 910 lei tona de grâu.

Din acest total se scade costul cu logistica până la punctul de încărcare. Și experții noștri au luat ca bază o fermă din Ialomița. Astfel, demonstrația „cu pixul pe hârtie” relevă că 18 euro pe tonă ar reprezenta aceste costuri. Suma în cauză, înmulțită cu 4,874 lei pe un euro, generează un cost de 87,73 lei pe tonă. Astfel, 910 lei tona de grâu în portul Constanța, minus circa 88 lei costuri, egal 822 lei. Cam atât ar costa marfa la fermier. Asta, minus cei 467 lei costuri de producție, rezultă un profit pe tonă de 350 lei.

De aici, fiecare fermieri își poate calcula o marjă de profitabilitate în cazul unor tranzacții de acest gen, care implică vânzări de grâu către țări terțe.

Analiștii contactați de ediția online a Agro TV susțin încă o dată că acesta este un calcul general, nu aplicat fiecărei situații în parte.

Cu cât vinde grâul un fermier și ce marjă îi rămâne exportatorului

Același Cezar Gheorghe a explicat ce înseamnă acel preț contractat de iordanieni pentru tona de grâu de panificație la ultima lor licitație. Astfel, spune el, dacă este să disecăm prețul acela de 272 de dolari tona, îl tragem la paritatea de 1,2063, scădem costurile de transport, costurile cu documentația (paperwork – garanția de participare la licitație și FOBbing-ul), ajungem la un echivalent de 192 euro pe tona de grâu, maxim, în portul Constanța.

„La ora la care vorbim, în portul Constanța, pentru recolta nouă se plătește în jur de 187 de euro pe tonă. Avem cinci euro diferență, marja exportatorului. Dar – atenție – din asta, exportatorul trebuie să-și plătească costurile de depozitare pentru o perioadă. Grâul se recoltează undeva în jurul lunii iulie, iar traderul exportă parcela asta undeva la a doua jumătate a lunii septembrie.

„Comerciantul a câștigat licitația astăzi și nu exportă la recoltă, grâul proaspăt. Acesta mai are un «cost of carry», de păstrare a mărfii, de circa două luni, la care se adaugă și costul de finanțare, pentru că plătește marfa aceea. Asta înseamnă că el exportă la o marjă de 2,5-2,8 euro pe tonă, maxim. Exportatorul are marje foarte strânse. El nu face altceva decât să îmbine cererea cu oferta.

„Profitul exportatorului, din toată cifra asta, este 1,2%. Restul, nu intră toți în buzunarul fermierilor. Sunt costuri aici. Sunt bani cheltuiți cu bani care vin. 98,8% din sumă merge către fermieri”, a conchis Cezar Gheorghe.

„O evaluare pozitivă a recoltei românești”

Cea mai nouă analiză a aceluiași analist, publicată pe pagina de Internet a Clubului Fermierilor Români (CF) și valabilă la data de 15 februarie 2021, în ceea ce privește recolta nouă (new crop), „lucrurile sunt mult mai stabile”.

„Recolta nouă de grâu, este cotată la nivelul de 895-900 lei/tona de grâu livrat CPT port Constanța, echivalent cu 183,5-184,5 euro/tonă, cu o diferență negativă de 5-7 euro/tonă, în cazul în care nu întrunește condițiile calitative de grâu panificație”, se scrie în raportul pentru CF.

Pentru România, precipitațiile din toamnă și căderile de zăpadă înaintea sosirii valului de frig conduc spre o evaluare pozitivă a recoltei românești.

După unele surse, sunt plantate între 2.070.000 și 2.170.000 hectare cu grâu. În orice format numeric, dacă primăvara va aduce regimul de ploi care este deja prognozat, cifra totală va depăși 10.000.000 tone de grâu.