În contextul schimbărilor climatice, fermierii care se adaptează repede la noile condiții au cele mai mari șanse să-și mențină afacerile pe termen lung. Marian Popa, din județul Teleorman, este unul dintre cei care au ales să experimenteze cu agricultura conservativă, iar rezultatele de anul acesta l-au convins să păstreze această tehnologie pentru anumite culturi și pe parcursul sezoanelor următoare.
Potrivit acestuia, rapița pe care a cultivat-o anul acesta a fost împărțită în trei părți, fiecare cu o tehnologie diferită: clasică, strip till și minimum till. Rezultatele au fost similare pentru toate cele trei loturi, însă cheltuielile cu motorina utilizată au făcut diferența.
”Pentru rapiță, eu nu mai ar terenul. M-am convins anul acesta, în care am făcut cele trei tehnologii: clasică, strip till și minimum till. La toate cele trei tehnologii, producția a fost aceeași, peste 4 tone/hectar. Același hibrid, aceeași cantitate de sămânță și aceeași fertilizare. Și atunci am zis, stai puțin, de ce să mai ar? Să consum motorina? În schimb, acolo unde pun porumb, am arat. Unde pun porumb sau unde voi pune floarea soarelui, care vine întotdeauna după porumb, se ară”, a precizat Marian Popa, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
Fermierii cu experiență în agricultura conservativă spun că adevăratele diferențe nu se văd în anii cu precipitații bogate, cum a fost acesta, ci în cei secetoși. Marcello Daniliuc, unul dintre tinerii care promovează tehnologiile de tipul acesta, nu se mai vede întors la sistemul clasic de prelucrare a solului.
”Știți care este, de fapt, avantajul în tehnologiile acestea conservative? La anii secetoși. Dumneavoastră spuneți că nu ați constatat o diferență de producție între cele trei tehnologii, dar în regimul acesta pluviometric, să fim cu toții recunoscători și să fim realiști, au venit foarte multe precipitații exact atunci când a fost nevoie la cultura de rapiță. Eu vă vorbesc din postura fermierului care face asta de patru ani”, a precizat Marcello Daniliuc, la AGRO TV.
