Cifra de afaceri a companiilor din agricultura românească va scădea cu aproximativ 15% în anul în curs, conform estimărilor specialiștilor KeysFin.
Astfel, seceta, dar și lipsa investițiilor în infrastructură au dus la scăderi ale cifrei de afaceri ale celor peste 25 mii de companii din agricultura românească, de la aproape 46 miliarde lei în 2019, în jurul pragului de 39 miliarde lei în 2020.
„Realizăm anual analiza dedicată agriculturii locale, însă acesta e primul an în care veștile nu sunt bune: nu putem decât să avertizăm asupra scăderii accentuate atât a cifrei de afaceri, cât și a profitabilității.
Chiar dacă fenomenele extreme nu pot fi contracarate în totalitate, mai multe investiții în infrastructură și modernizarea acestui sector ar face ca agricultura românească să nu mai fie meteodependentă în business“, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
În 2019, în România existau 25,2 mii de companii active, cu 4% mai puține însă, decât în 2018, când au depus bilanțul aproximativ 26,2 mii companii (în baza datelor extrase în octombrie 2020). În ceea ce privește topul celor mai mari companii cu profil agricol, REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA ocupa și în 2019 poziția fruntașă, însă analiștii KeysFin remarcă o cifră de afaceri în scădere, de la 2,3 miliarde lei (5,3% din total) în 2018 la 2 miliarde de lei în 2019 (4,5% din total). Pe locurile 2 și 3, în același clasament, se situează PROMAT COMIMPEX SRL (775 milioane lei) și AGRO-CHIRNOGI SA (662 milioane lei).
Primii 10 jucători din agricultura românească au realizat afaceri însumate în valoare de 6,2 miliarde lei, concentrând 13,6% din totalul cifrei de afaceri a acestui sector în 2019.
În 2019, România și-a menținut locul 6 în UE, la fel ca în 2018, la producția vegetală, cu aproximativ 6,2% din total.
Deși seceta și fenomenele hidro-meteorologice periculoase au frânat dezvoltarea la scară și mai largă a acestui sector, în 2019 România ocupa în continuare primul loc la porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene atât în ceea ce privește suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, de 16,9 milioane de tone. Paradoxal, cu toate că ocupa primul loc, producția a fost mai mică cu aproximativ 1,8 tone decât în 2018.
Țara noastră a bifat în continuare și cea mai mare producție de floarea soarelui din UE, de 3,5 milioane de tone, această recoltă crescând și valoric de la un an la altul – 3 tone în 2018 în comparație cu 3,5 tone în 2019.
În ceea ce privește producția de grâu la nivelul UE, țara noastră a căzut în clasament, de pe locul 4 pe 5, cu o recoltă de 10 milioane de tone în 2019.
Mai mult, pentru 2020 Comisia Europeană estimează o scădere de 40% a producţiei de cereale din România – la 18 milioane de tone, cea mai mare din Uniunea Europeană, pe fondul secetei prelungite și lipsei infrastructurii de irigaţii.
Potrivit analizei KeysFin în topul județelor cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniul agriculturii, pe primul loc se situează București, cu 3,6 miliarde lei și 8% din total, Capitala fiind urmată de Constanța (5,4%), de Timiș (5,1%), Călărași (5,1%) și Satu Mare (4,4%).
Cele cinci județe au generat împreună o cifra de afaceri de 12,8 miliarde lei, însumând 28% din cifra de afaceri locală a companiilor din sectorul agricol, în 2019.
Deși 2019 a fost un an plin de provocări, din cele 25,2 mii de companii care activează în agricultura românească, aproximativ 14,8 mii (59%) au înregistrat profit, 7,8 mii (29.4%) au fost în pierdere, restul înregistrând un rezultat nul.
Cu toate acestea, profitul net însumat al sectorului a fost de 5 miliarde lei, cu 5,3% mai mic decât în 2018, însă cu peste 62% mai mare decât în 2015.
În ceea ce privește topul profitabilității, cele mai performante companii din angricultura românească sunt A INTERNATIONAL 2000 SRL (pe locul 116 în funcție de cifra de afaceri) , cu un profit de 154 milioane de lei (3,1% din total) în 2019, TRANSAVIA SA și AGRICOST SA, fiecare cu un profit de 92 milioane de lei.
Forța de muncă în agricultura românească a însumat aproximativ 128 mii angajați în 2019, cu 2% mai puțini decât în 2018, iar analiștii KeysFin estimează că, pe termen mediu, va exista o consolidare a acestei valori din cauza pandemiei de Coronavirus, a migrației, precum și a automatizării unor etape din procesele agricole.
În ceea ce privește angajatorii, cei mai mari sunt companiile mici cu 43,5 mii angajați (34% din total), în timp ce companiile mari din domeniu au lucrat cu aproximativ 23 mii angajați (18% din total), în 2019.
Îngrijorătoare este însă creșterea numărului de companii agricole fără niciun angajat. Astfel, 10,3 mii companii agricole (41% din total) nu au avut niciun angajat în 2019, mai mult decât în 2018 când 9,7 mii de companii se aflau în această situație.
Potrivit declaratiei din iulie 2020 a ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oroș, seceta din acest an a afectat 34.647 de fermieri care dețin 1,168 milioane de hectare de culturi, aceștia înregistrând pierderi masive în special la recoltele de grâu, porumb, floarea soarelui sau orz. Producătorii agricoli vor fi însă despăgubiți parțial pentru pagubele suferite, însă situația pe termen lung nu se va rezolva doar cu atât, de vină fiind lipsa investițiilor în infrastructura românească de irigații, de care ar trebui să se ocupe Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – ANIF.
Sectorul agricol cuprinde toate companiile care și-au raportat rezultatele anuale la Ministerul Finanțelor și au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele coduri CAEN: Cultivarea plantelor și creșterea animalelor -011, 012, 013, 014, 015, 016, 017 ; Piscicultura – 031, 032 și Silvicultura – 021, 022, 023, 024.
2019p: Datele au fost extrase în octombrie 2020 și pot suferi modificări până la sfârșitul anului. agricultura românească