19 octombrie 2021 - 11:51

Direcții esențiale în creionarea PNS – calitatea apei și emisiile de amoniac – priorități ale MADR

Protecția calității resurselor de apă, precum și atingerea obiectivelor privind emisiile de amoniac din agricultură reprezintă două dintre prioritățile actualei garnituri aflate la conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), echipă care gestionează creionarea Planului Național Strategic PNS PAC post 2020.

Potrivit precizărilor făcute de ministrul de resort, Adrian Oros, joi, 25 martie 2021, în cadrul webinarului privind Politica Agricolă Comună a României, eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, este importantă protecția calității resurselor de apă pentru că, spune acesta, „din nefericire”, România este poziționată într-un areal în care, în ultima vreme, dar și în perspectivă, mai ales în zona de sud-est a țării, nivelul apei este într-o scădere constantă.

„Credem noi că este importantă protecția calității resurselor de apă pentru că, din nefericire, țara noastră se găsește într-o zonă în care, în ultima vreme, dar și în perspectivă, mai ales în zona de sud-est a țării, seceta pedologică sau, cu alte cuvinte, nivelul apei din sol, este într-o scădere constantă și va fi într-o scădere constantă.

Cred că principala preocupare aici ar trebui să fie să încercăm să utilizăm resursele din ce în ce mai reduse de apă cât mai eficient, cât mai ieftin, în așa fel încât, pe termen lung, să putem gestiona această resursă vitală care, din păcate, ne demonstrează că poate fi și epuizabilă. De aceea, noi, în Programul de Reziliență, am insistat și insistăm în continuare să avem sume cât mai consistente pentru a gestiona această apă. Sigur, acum discutăm despre apa din agricultură, dar pe termen mediu și lung, cel puțin în această zonă a țării, ar trebui să discutăm foarte serios despre apa ca resursă, indiferent în ce scop va fi folosită”, a declarat Oros în conferința online.

Tot el a vorbit și despre obiectivele de mediu din PNS care, în viziunea sa, n-ar trebui să pună în pericol asigurarea de hrană și siguranța alimentară.

De altfel, spune Oros, țara noastră este cea care menține un nivel redus al gazelor cu efect de seră la nivel european, în special al emisiilor de amoniac din agricultură.

„Legat de țintele propuse prin PNS – sigur, ele trebuie să fie asiguratorii din perspectiva obiectivelor de mediu stabilite, dar nu trebuie să pună în pericol asigurarea de hrană și siguranța alimentară. (…) Decalajele dintre România și statele membre cu agricultură poluantă, în opinia noastră sunt mai mari decât arată media. Valorile indicatorilor pentru România contribuie la menținerea la nivel european a unor medii mai reduse din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră.

Aș da câteva exemple: – în perioada 2015 – 2016, România a înregistrat o scădere cu 2,4% a emisiilor de amoniac provenite din agricultură. România este avansată în atingerea obiectivelor privind emisiile de amoniac pentru anul 2020. De asemenea, emisia de metan și oxid de azot, la hectar, pe suprafața agricolă utilizată, în România, este printre cele mai scăzute în Uniunea Europeană – 1,29 kilotone, echivalent de bioxid de carbon la mia de hectare, raportat la o medie europeană de 2,83 kilotone la mia de hectare”, a adăugat șeful de la Agricultură.

Totodată, Adrian Oros a vorbit despre ceea ce consideră echipa de specialiști ai MADR că ar trebui să fie atenți în creionarea acestui PNS pentru, a mai menționat el, a observat că, în prezent, accentul este mutat de pe conformitate, pe performanță, în viitoarea perioadă de programare.

„Vom fi foarte atenți în definirea acestui Program Național Strategic pe protecția calității solului și tot ceea ce înseamnă acest lucru – limitarea eroziunii, menținerea nivelului de materie organică, practici agricole prietenoase, reducerea cantităților de substanțe, tot ceea ce se propune în acest Green Deal”, a conchis Oros.

De asemenea, pe lângă afirmația conform căreia vânzările de pesticide în România au rămas în mare parte stabile și se situează sub media europeană, Adrian Oros a mai vorbit și despre renumitele echoscheme și viziunea sa de colaborare cu ale țări europene pe acest subiect, în vederea dezvoltării unei strategii proprii de abordare a subiectului în PNS PAC post 2020.

„În ceea ce privește eco-schemele, care este o altă provocare, aici începem să gândim niște tipuri de eco-scheme, vrem să facem și chiar am făcut demersurile de a organiza niște workshopuri cu alte state europene, să vedem cum gândesc ele aceste eco-scheme. Sigur, există o oarecare larghețe în așa fel încât unele dintre eco-scheme să aibă și un caracter regional, ținând cont de particularitățile fiecărei țări, fiecărei regiuni.

Vrem să ne consultăm și cu alte state care au relativ aceleași probleme ca și noi, să vedem cum gândesc ei aceste eco-scheme. Mi se pare important să le gândim în așa fel încât banii să fie consumați de către fermieri și să nu pierdem acei bani care sunt destul de mulți”, a conchis Adrian Oros.

Luna mai, definitorie pentru noua Politică Agricolă Comună

Prezent și el la discuții, Mihail Dumitru, director în cadrul Direcției pentru Agricultură a Comisiei Europene (DG AGRI) a anunțat că vineri, 26 martie 2021, la nivel de instituții europene se va despășura un trialog deosebit de important, în marja demersurilor de finalizare a PAC post 2020.

Toate aceste elemente cuprind inclusiv direcțiile care includ și creionările la nivel de stat membru ale Planurilor Strategice.

„Pregătim un super trialog pentru mâine. Președinția portugheză a Consiliului dorește ca să finalizeze această reformă în luna mai. Cele trei instituții – Consiliul, Parlamentul și Comisia sunt angajate să îndeplinească acest obiectiv. Desigur, acum trebuie să găsim și compromisul necesar pe foarte multe puncte care rămân deschise.

„Această reformă PAC aduce multe schimbări. În primul rând pune la un loc, într-un plan strategic, cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune – Pilonul I și Pilonul II. În al doilea rând, introduce o nouă metodă de gestiune în care i se lasă statului membru mult mai multă flexibilitate și posibilitatea de a stabili mijloacele de intervenție în raport cu contextul național, regional și chiar local.

„Al treilea element important este o gestiune bazată pe rezultate, ceea ce presupune un efort foarte mare de a schimba întreaga logică de programare. Sunt foarte multe elemente lăsate acum la latitudinea statelor membre, împreună cu actorii principali și beneficiarii acestei politici, pentru a le stabili în așa fel încât, la sfârșitul unui ciclu de politici, să avem rezultatele pe care ni le-am planificat la începutul acestui ciclu”, a menționat Mihail Dumitru.

Prin intermediul PNS 2021-2027, România va continua eforturile pentru atingerea potențialului de dezvoltare socio-economică prin abordarea unor obiective generale.

Gestionarea eficientă a resurselor naturale și menținerea unui impact redus al agriculturii asupra resurselor naturale (sol, apă, aer) face parte din Obiectivul General 2 din PNS PAC post 2020, și anume „Consolidarea acțiunilor de protejare a mediului și a celor împotriva schimbărilor climatice și contribuția la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene în materie de mediu și climă”.

La rândul lor, schemele de climă și mediu (eco-scheme) fac parte din Obiectivul Specific 1 al PNS, și anume „Sprijinirea veniturilor agricole viabile și a rezilienței în întreaga uniune pentru sporirea securității alimentare”.