27 octombrie 2021 - 11:06

De ce nu văd crescătorii de porci cu ochi buni analiza SWOT a PNS 2021-2027

Parcurgerea sutelor de pagini din componența ultimei versiuni a analizei nevoilor şi strategia intervenţiei sau analiza SWOT a Planului Național Strategic 2021-2027 reprezintă pentru crescătorii de porci „un efort consistent”.

Conform precizărilor făcute de Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), luni, 15 februarie 2021, în cadrul emisiunii „Agricultura românească într-o Europă mai verde”, documentul vorbește mai mult despre amenințările și riscurile la adresa sectorului agrozootehnic românesc. Totul, în detrimentul aspectelor pozitive dar, mai ales, al oportunităților de dezvoltare.

„Uitându-mă doar la această analiză SWOT la care făceau referire și alți participanți la această discuție, în primul rând am constatat că are 136 de pagini, ceea ce pentru multă lume reprezintă o provocare. Să citești 136 de pagini numai pentru analiza SWOT este deja un efort consistent.

Nu știu câți dintre fermierii români au făcut acest exercițiu. Sunt lucruri foarte multe acolo, foarte multe chestiuni extrem de importante, dar ceea ce am sesizat este, pe de-o parte, faptul că partea de amenințări și de riscuri este mult mult mai consistentă în agricultura României decât părțile bune și oportunitățile. Cel puțin văzând lucrurile în această analiză”, a mărturisit Ladoși în cadrul webinarului.

În aceeași ordine de idei, Ladoși a vorbit despre situația care a dus la căderea dramatică suferită de sectorul cărnii de porc din România. De altfel, despre importurile de carne de porc se discută, pe larg, și în analiza SWOT pusă în discuție de șeful organizației citate.

Potrivit precizărilor șefului APCPR, anual, România cumpără carne de porc în valoare de 600 de milioane de euro.

„În condițiile în care cultura mare exportă în cantități semnificative cereale, înseamnă că aici avem o debalansare a situației. Mi se pare puțin ilogic să exportăm cereale în cantități extraordinar de mari, fiind, din ce știu eu, printre primele locuri în Europa ca exportatori de cereale (…), acei euro, acei dolari care intră în țară prin exportul de cereale, practic să-i folosim să importăm carne. Acesta este un dezechilibru extrem de periculos”, a mai afirmat Ioan Ladoși.

Nu în ultimul rând, reprezentantul porcarilor români a făcut o paralelă între efectele secetei asupra sectorului de cultură mare de la noi din țară și impactul indirect al acesteia inclusiv asupra sectorului cărnii de porc, mult mai afectat inclusiv din cauza pestei porcine africane.

„Impactul indirect al secetei asupra fermierilor de cultură mare s-a extins și asupra noastră, dar spre deosebire de colegii noștri din cultura mare, noi ne confruntăm de aproape patru ani cu un alt fel de secetă, și anume pesta porcină africană. Închipuiți-vă că de trei ani și jumătate, dumneavoastră, cei care faceți cereale, v-ați confrunta fie cu o secetă cruntă și, în același timp, și cu o boală a grâului sau a porumbului care vă distruge total recolta.

Noi ne aflăm, din păcate, în această situație extrem de delicată și de dificilă în care, efectiv, ne este foarte greu să-i vedem sfârșitul. Cu atât mai mult cu cât, în termen de prețuri ale cărnii de porc pe piața națională, acestea s-au prăbușit. Suntem la o diferență de preț față de acum un an de minus 45%”, și-a încheiat discursul Ladoși.

Analiza SWOT confirmă spusele lui Ioan Ladoși

Potrivit celei de-a doua versiuni a Analizei SWOT Planul Național Strategic 2021-2027, apariția și extinderea focarelor de pestă porcină africană (PPA) a avut impact negativ asupra sectorului de creștere a suinelor din cauza impunerii restricțiilor de mișcare a animalelor, fapt care a generat blocaje și dificultăți în livrarea animalelor către abatoare.

Experții MADR au mai scris în document faptul că impactul negativ generat asupra sectorului de profil rezidă și din apariția sentimentului de nesiguranță în rândul fermierilor, concretizat prin reducerea ritmului de populare si repopulare din cauza riscului de apariție a unor noi focare de PPA în proximitatea fermelor, fapt care ar duce la aplicarea imediată a restricțiilor de mișcare a animalelor.

„Din cauza restricțiilor care decurg din Decizia nr. 709/2014 privind regionalizarea aplicată României, au fost interzise livrările de animale vii în afara țării, fapt ce a determinat pierderea piețelor externe și scăderea prețului la care a fost valorificată producția.

„Crescătorii de suine din România sunt mai afectați de fluctuațiile prețului cărnii de porc de pe piața europeană, întrucât în perioadele cu prețuri ridicate, din cauza interdicției de livrare în afara țării, nu au avut acces la piețele externe, fiind în schimb nevoiți să facă față concurenței acerbe a producătorilor din țari UE în perioadele cu prețuri scăzute, situație ce a dus la decapitalizarea producătorilor români.

„Pentru prevenirea răspândirii PPA, au fost ucise 610.322 capete porcine dintre care circa 47.000 scroafe, acțiune care a avut efect puternic asupra segmentului de reproducție din sectorul creșterii suinelor, conducând la creșterea prețului purceilor pentru îngrășat și afectând major profitabilitatea fermelor de creștere și îngrășare”, se mai precizează în document.

În cadrul aceleiași analize se mai precizează că s-a înregistrat inclusiv o scădere cu aproximativ 20% a efectivului de scroafe din 2013 până în 2018 , în timp ce consumul de carne de porc pe cap de locuitor a înregistrat o creștere de 34,5% în același interval, accentuând astfel deficitul de purcei necesari îngrășarii.

„Aplicarea recomandărilor CE de diminuarea a ponderii creșterii suinelor în gospodăriile populației din cauza riscului de apariție și răspândire a PPA, va duce la o scădere a efectivelor, scădere care va trebui compensată de o creștere a numărului de animale din exploatațiile comerciale. Un alt aspect cu impact negativ este creșterea costurilor de producție, datorită apariției cheltuielilor suplimentare generate de implementarea măsurilor de biosecuritate.

Trebuie menționat și impactul social pe care îl presupune reducerea numărului de animale din gospodăriile populației, știut fiind că aceasta este o activitate tradițională și o sursă suplimentară de venit pentru populația din mediu rural, populație a căror venituri sunt sub media națională”, au mai scris în documentul de analiză experții MADR.

Nu în ultimul rând, analiza SWOT relevă faptul că în ceea ce privește importurile și exporturile de produse agroalimentare pe produse și categorii de produse, în anul 2018, principalele produse/categorii de produse exportate au fost: grâul, porumbul, semințele de floarea soarelui, țigările și semințele de rapiță, iar cele importate sunt: carnea de porc, produsele de brutărie, patiserie și biscuiți, preparatele alimentare, ciocolată și preparatele pentru hrana animalelor.

  1. pretul mic la carne este datorita fapului ca romanii ,in cea mai mare parte a populatiei mai ales in mediul rural nu au bani cu ce sa cumpere carnea si in general alimente.Pretul mare al curentului,lipsa totala a locurilor de munca si multe alte probleme.Tocmai acum dupa seceta care a fost anul trecut,coronavirusul,fara a putea sa castigam un ban,acum vine dl oros si ne ia mancarea de la gura facand jocurile celor de la dsva si a importatoilor care incearca de cativa ani sa bage legea asta.Sa ne lase reproductia si cel putin 6-7 porci la ingrasat.SA FACUT VACCINUL IMPOTRIVA PESTEI AFRICANE IN VIETNAM,DE CE NU IL ADUCETI?Va incurca porcul taranului afacerile si jmecheriile?

Comments are closed.