De ce nu reușește agricultura bio să se dezvolte în județul Iași

În timp ce județe precum Tulcea, Timiș sau Arad au transformat agricultura bio într-un adevărat motor economic, județul Iași continuă să rămână la coada clasamentului național.

Datele oficiale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru anul 2025 plasează Iașul abia pe locul 15 la nivel național cu puțin peste 10.000 de hectare cultivate în sistem ecologic.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Iașul este depășit chiar și de județe vecine, precum Botoșani sau Bacău. În fruntea clasamentului se află Tulcea cu peste 60.000 de hectare de agricultură ecologică, urmată de județele din vestul țării, care au reușit să atragă investiții și să dezvolte lanțuri comerciale solide pentru produsele bio.

Diferențele sunt evidente: în timp ce vestul și sud-estul României mizează pe agricultură ecologică orientată spre export, în județul Iași predomină în continuare fermele mici, de subzistență, și lipsa unor proiecte coerente de dezvoltare. 

Paradoxal, județul Iași dispune de resurse importante pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. Solurile fertile, existența unei piețe de desfacere consistente un oraș cu peste 300.000 de locuitori  și interesul tot mai mare al consumatorilor pentru produse sănătoase ar fi trebuit să susțină acest sector.

Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția asupra unor blocaje majore. Fermierii reclamă birocrația excesivă din procesul de certificare, lipsa centrelor locale de colectare și absența unor parteneriate funcționale între autorități, mediul de cercetare și producători.

La nivel regional, situația este la fel de dificilă. Cele șase județe din Regiunea Nord-Est însumează doar aproximativ 9% din suprafața ecologică a României, un semn clar al lipsei unei strategii unitare de dezvoltare. În timp ce alte regiuni accesează fonduri europene consistente pentru conversia la agricultura ecologică, Moldova rămâne ancorată în metode tradiționale.

Experții avertizează că agricultura bio nu mai este un simplu trend, ci o necesitate economică. Produsele ecologice certificate se vând la export cu prețuri cu 30 până la 50% mai mari față de cele convenționale. Fără o intervenție rapidă și coordonată, Iașul riscă să piardă definitiv o oportunitate majoră de dezvoltare.