20 mai 2022 - 01:40

Criza îngrășămintelor aduce produse agricole mai scumpe cu 50% în 2022!

Criza îngrășămintelor creează serioase probleme în privința securității alimentare, pentru că agricultura intensivă nu poate exista fără fertilizatori.

Din păcate, dificultățile pe care le întâmpină fermierii români sunt dublate de faptul că Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din țară, și-a sistat producția, în decembrie 2021, motivând că prețurile extrem de ridicate la gaze face nerentabilă activitatea. Astfel, în acest moment, România nu mai are practic producție de îngrășăminte, având în vedere că producțiile singurelor două combinate de îngrășăminte care încă mai funcționează, în cadrul grupului InterAgro, la Slobozia și Turnu Măgurele, sunt aproape insignifiante.

În aceste condiții , Ministerul Agriculturii și Devoltării Rurale (MADR), în încercarea de a compensa deficitul ofertei interne, a autorizat rapid mai multe produse de import, pentru a putea fi achiziționate de către agricultorii români, scrie Economedia.ro, care a solicitat un punct de vedere ministerului de resort.

„În cursul lunii decembrie 2021, Comisia Interministerială pentru autorizarea îngrăşămintelor a analizat  rezultatele testării îngrășămintelor din anul I și II la diferite culturi, în vederea înscrierii în lista îngrăşămintelor autorizate cu menţiunea RO – ÎNGRĂŞĂMÂNT, pentru utilizarea şi comercializarea în România.

Urmare acestei analize, au fost autorizate următoarele:

– îngrășăminte testate în anul I care au fost autorizate provizoriu – 16 produse corespunzătoare unui număr de 3 societăți producătoare;

– îngrășăminte testate în anul II care au fost autorizate definitiv – 40 produse corespunzătoare unui număr de 6 societăți producătoare;

– a fost aprobată extinderea autorizației definitive pentru un produs”, se arată în răspunsul reprezentanților MADR.

Din datele furnizate de minister, în 2021, circa 8,6 milioane de hectare de teren agricol și arabil au fost fertilizate cu diferite tipuri de îngrășăminte, o creștere cu 1,2 milioane de hectare față de 2020 și cu peste 2 milioane hectare față de 2018. Pe cele 8,6 milioane de hectare au fost aplicate 922 de mii de tone de fertilizanți (peste jumătate, azotați), cu 200 de mii de tone mai mult decât în 2020.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2020 (ultimele date diseminate), România a importat îngrășăminte de 250 de milioane de euro, care se adaugă evident producției cumpărate din intern. Exporturile de îngrășăminte s-au ridicat la doar 110 milioane de euro, fapt ce face din țara noastră un importator net.

În tot acest context, închiderea Azomureș aproape că a pus capac.

„De la jumătatea lunii decembrie producția de îngrășăminte pentru Târgu-Mureș este oprită. Suntem la o lună și jumătate(două luni – n.r.) de la acest moment și cel puțin astăzi nu se întrezărește vreo soluție sau speranța pentru a porni producția în cel mai scurt timp. Producția pe ianuarie, 140.000 de tone, lipsește de pe piață, urmează februarie-martie, 400.000 de tone nu vor fi la dispoziția fermierilor din România”, spune Ovidiu Maior, director comunicare Azomureș, citat de Digi24.ro.

Fermierii români încearcă să se adapteze situației, însă costurile sunt uriașe, fapt ce va conduce, evident la creșteri consistente de preț în privința produselor agricole, chiar și cu 50%.

„Avem oferte și din Serbia, și din Ungaria, și din Bulgaria. Noi tocmai ce-am cumpărat un tren de îngrășăminte din Bulgaria. Prețul este cam de 3-4 ori mai mare ca anul trecut, atât de mult s-au scumpit. Dacă ar fi să calculez un impact pe lanț, dacă îngrășămintele obișnuiau să conteze 10-15% din costurile producției, acum se vor duce spre 40%. În consecință, produsul finit se scumpește și el, cu până la 50%”, spune Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, una dintre cele mai mari afaceri agroindustriale românești

Potrivit acestuia, faptul că nu mai avem nicio fabrică importantă de îngrășăminte în România este rezultatul politicii în agricultură de 30 de ani.

„Pe noi, ne definește ca țară agricultura, odinioară era și industria, care este și domeniul care înregistrează, an de an succese notabile. Numai că aceste succese se datorează mai mult oamenilor care au avut curajul și disponibilitatea să se asocieze, să muncească, să aducă cele mai noi tehnologii, să riște, decât politicilor guvernamentale”, mai spune Mihai Anghel.

Și patronatul companiilor de panificație susține că anul 2022 va fi unul în care fertilizarea terenului agricol va scădea, având drept consecințe o producție mai mică și produse mai scumpe.

„Majoritatea fermierilor o să administreze o cantitate mai mică de îngrășăminte la cultură grâului și porumbului, principalele culturi, de bază și probabil de aici, în primul an, influența va fi direct proporțională cu cantitatea de îngrășăminte pentru că solul mai are din anii trecuți, dar în anii 2-3 dacă se mențin aceste cheltuieli mari cu îngrășămintele, producția va scădea sub 50%”, este de părere Aurel Popescu, de la patronatul companiilor din panificație ROMPAN.

Cocluzia este evidentă: 2022 va fi un an greu în egală măsură pentru fermieri și pentru consumatori, care se vor vedea nevoiți să facă față unor prețuri majorate și cu 50% la alimente, potrivit estimărilor specialiștilor.

Imaginile folosite sunt pur ilustrative. Unele sunt preluate de pe internet si pot sa nu se identifice cu momentul sau subiectul ori sa nu reflecte exact realitatea articolului.