Costel Vânătoru: “România — banca de gene a UE?”

De la an la an soiurile românești se împuținează, dar din fericire grupuri informale de initiațivă fac eforturi să le păstreze și să le schimbe între membri.

Consumatorii au început să caute și să ceară cultivatorilor legume cu gust și aromă.

Oficialitățile statului, însa, par să fie pe dinafară și în această privință, și nu sesizează uriașa oportunitate.

“O bancă de gene este o structură nouă, cu laboratoare în jur, capabile sa amprenteze genetic, să descrie foarte bine speciile pe care le are în conservare și capacitatea de a le proteja intelectual și chiar juridic. Dar, în special intelectual.” afirmă Costel Vânătoru într-un recent interviu pentru HotNews.ro.

Vânătoru este profesor doctor în horticultură și conduce Laboratorul de Genetică al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Buzău.

A omologat 50 de soiuri și hibrizi, incluse în catalogul oficial al plantelor de cultură din România.

România detine resurse genetice și cu o bancă de gene acreditată internaţional am putea arăta lumii că noi cunoastem aceste resurse la nivel de genă. Și că știm să le utilizăm nu doar în cercetare dar și să le valorificăm în producţie, cu misiunea principală de a le păstra în conditii de siguranţă pe termen mediu și lung.

“Genele se vând foarte scump. Acum nu mai vorbim de vânzarea soiurilor. O bancă de gene ar putea să creeze ușor, ușor o strategie de redresare a producerii de semințe în România” spune Vânătoru.

De altfel, în cadrul Forumului Marilor Fermieri (RALF), desfășurat în cadru restrans, ieri, la hotel Marriott din București, un fost ministru al agriculturii (care n-a făcut prea mult bine agriculturii, dar a ajuns președinte al unei academii de profil) puncta și el intr-o alocuţiune importanţa strategică a băncilor de gene pentru România.

Revenind, însă interviul cu Vânătoru, care este o autoritate recunoscută în domeniu și director al Bancii de Gene din Buzău, ar fi de limpezit misiunea instituţiei care este de a conserva semintele pe termen mediu și lung, de a păstra resursele genetice pe termen și de le cunoaște la nivel de genă.

Uneori apar confuzii între banca de gene, banca de seminte și depozitul de seminte.

“S-a ajuns chiar la o sintagmă nouă: banca de date. Total deplasat fată de subiectul nostru.” clarifica Vânătoru.

De exemplu, o bancă de seminte, chiar una cu notorietate globală, este cea amplasată pe insula norvegiană din arhipelagul arctic Svalbard. O bancă de seminţe pastrează seminţele uscate la temperaturi foarte scazute. O alta bancă de seminţe este Millenum Seed Bank de lângă Londra.

În România, o alta bancă de resurse genetice este cea din Suceava, a cărei construcţie a demarat în anul 1985, proiectul fiind efectuat după o documentare temeinică în mai multe bănci de gene moderne ale perioadei respective. Construcţia propriu-zisă s-a desfăşurat în două etape: în anul 1987 s-a definitivat construcţia laboratoarelor, iar în anul 1988 au fost edificate celulele de conservare.

Însă, “banca de gene este o instituţie a mileniului 3, capabilă să pună pe harta știintifică România. Și, desigur, să pună la dispoziţia cercetarii, la dispoziţia fermierilor și doritorilor resursele pe care le are, dar in condiţii de siguranţă”, punctează Costel Vânătoru, în interviul acordat HotNews.ro.

Vânătoru a făcut o inventariere rapidă din care reiese că mult peste 2600 de soiuri de legume s-au pierdut în ultima perioadă. În acest fel s-a pierdut un tezaur imens pe care probabil că nu îl vom mai recupera vreodată.

Printre acestea vinetele Danubiana bucureștene, tomatele tigănesti Aurora, care în prezent sunt în Banca de gene din Germania și în Banca de gene din SUA, dar au dispărut din România. La fel și ceapa de Buzău autentică.

“Dacă ne referim la tomată, a fost la baza cercetărilor mele. Am reusit să acumulez o resursă importantă de peste 2000 de soiuri și unul poartă numele soţiei, Cristinica. Fiecare soi are istoria lui, aș putea scrie o carte cu fiecare sămânţă, cum am reușit să o aduc în unitate la staţiune, cum a fost drumul”, a încheiat Vânătoru.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.