Viitorul nu sună strălucit pentru siguranța alimentară a Europei: în următorul deceniu, circa 60% dintre agricultorii europeni vor ieși la pensie, anunță europarlamentarul Corina Crețu, ceea ce ar putea ridica mari probleme în privința capacității de a furniza de hrană suficientă chiar și numai în spațiul Uniunii Europene, ca să nu mai vorbim de țările terțe.
În aceste condiții, sprijinirea şi impulsionarea mediului de afaceri din zonele rurale. se confruntă cu un declin demografic major, impozitare ridicată şi şomaj în creştere, reprezintă o prioritate a Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, care s-a întrunit marți pentru a dezbate acest „subiect de mare importanţă pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităţilor rurale”.
„Doresc în primul rând să subliniez importanţa mediului de afaceri, IMM-urile fiind motorul economiei europene. Acestea reprezintă 99% din totalul întreprinderilor din UE. De asemenea, acestea angajează aproximativ 100 de milioane de persoane, reprezintă mai mult de jumătate din PIB-ul Europei. IMM-urile aduc soluţii inovatoare la provocări precum utilizarea eficientă a resurselor şi coeziunea socială şi contribuie la răspândirea acestei inovaţii în regiunile Europei. Acestea sunt esenţiale pentru competitivitatea şi prosperitatea Europei, pentru ecosistemele industriale, pentru suveranitatea economică şi tehnologică şi pentru rezilienţa la şocurile externe. Astfel, este nevoie de o atenţie sporită mediului de afaceri rural, care se confruntă cu declin demografic major, impozitare ridicată şi şomaj în creştere”, a scris Corina Creţu, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit europarlamentarului, îngrijorările experţilor prezenţi la dezbatere vizează procentul mare de agricultori – circa 60% – care vor ieşi la pensie în următorul deceniu, fără ca aceste lacune să poată fi reparate între timp.
„Totodată, explozia preţurilor la cereale şi competitivitatea este prima îngrijorare a agricultorilor europeni ca urmare a situaţiei din Ucraina. Totuşi, a fost subliniat că politica de coeziune vine în sprijinul întreprinzătorilor rurali, mulţi accesând finanţare prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală, Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul de coeziune”, a mai scris Corina Creţu.
Aceasta a precizat că, în perioada 2014-2020, România a implementat 297 de milioane de euro în economia rurală, dar agricultorii şi întreprinzătorii români sunt îngrijoraţi de un viitor impredictibil.
Printre soluţiile identificate în cadrul dezbaterii din Comisia Regi se regăsesc accesul mai mare la finanţare, stimulente fiscale, susţinerea dezvoltării competenţelor antreprenoriale şi o mai bună colaborare între sectorul public şi privat.
„Fondurile de coeziune sunt deseori gestionate direct prin intermediul administraţiilor centrale, prin capitalele regionale sau naţionale, deseori deconectate de regiunile rurale. Astfel, este absolut necesar sa se menţină o legătură cu ruralitatea pentru ca acest zone să se dezvolte armonios”, a punctat Corina Creţu.
