17 octombrie 2021 - 12:18

Ce se întâmplă cu piața cărnii de porc? Prețurile cresc, dar sectorul abia supraviețuiește

Cel mai nou anunț al Institutului Național de Statistică (INS) indică faptul că producția de carne de porc a României s-a contractat de aproape trei ori în luna ianuarie a anului în curs, față de decembrie 2020. Asta ar trebui să justifice tendința de creștere a prețurilor cărnii înregistrată în ultima perioadă pe plan regional.

Și totuși, în cazul diferențelor înregistrate în ianuarie 2021 față de luna decembrie 2020, al legăturii acestora cu majorarea prețului cărnii, înregistrată în ultima perioadă la nivel național și regional, aceasta nu ar trebui să fie neapărat valabilă. De ce? A explicat acest fenomen pentru ediția online a Agro TV un expert al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

„Decembrie nu este edificator. Dacă este de făcut o comparație, este cea de la ianuarie la ianuarie sau de la an la an”, a precizat Traian Lupașcu, administrator Tebu Consult și vicepreședinte APCPR.

S-a plecat pe această nouă paradigmă. Plecând de la afirmațiile lui Lupașcu, coroborate cu cifrele INS de marți, 9 martie 2021, potrivit cărora producția de carne de porc s-a majorat cu două procente față de ianuarie 2020, în prima lună a acestui an, s-ar ajunge la o explicație plauzibilă pentru majorările înregistrate pe piața cărnii de porc.

„Producţia de carne de porc a României a scăzut de aproape trei ori în ianuarie 2021, de la 82.046 tone în luna decembrie 2020, la 27.617 tone carcasă, dar a fost în uşoară creştere, cu 1,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2020, când a fost consemnată o cantitate de 27.130 tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

În prima lună din acest an, au fost sacrificaţi 305.000 de porci, de trei ori mai puţini decât în decembrie 2020 (893.000 de capete), o lună în care consumul de carne de porc, conform tradiţiei, creşte considerabil. Faţă de luna ianuarie a anului trecut, sacrificările de porcine au crescut cu două procente”, au scris statisticienii INS, întărind cele spuse de Lupașcu.

Și totuși, de ce această tendință de creștere a prețului cărnii de porc în viu, în condițiile în care pesta porcină africană (PPA) face ravagii, iar cererea s-a diminuat masiv din cauza crizei COVID-19? Aparent, sunt greu de explicat cele mai recente cifre publicate de pig333.com conform cărora, la data de 19 februarie, prețul porcului la îngrășat, la noi în țară, era de 433,44 lei pe suta de kilograme, în creștere cu 2,2% față de nivelul înregistrat anterior. În plus, datele vehiculate de APCPR spun că, săptămâna, trecută, prețul cărnii se majorase cu alți 10 eurocenți pe kilogram.

„A început să crească prețul în Europa. Ultimul salt a fost de 10 cenți, ceea ce este foarte mult. Asta se datorează pieței”, a mai explicat Traian Lupașcu fenomenul aparent inexplicabil. „După trend, crește prețul porcului în Europa, automat și la noi. La noi, majoritatea cantității de carne de porc importată va veni cu preț crescut, crescând și bursa. (…) Prețul cărnii de porc va crește. Cât? Cum? Rămâne de văzut ce se întâmplă în vest. Săptămâna trecută crescuse cu 10 cenți pe kilogram.”

Și totuși, n-ar fi trebuit să scadă prețul cărnii de porc?

Aceasta este întrebarea aflată pe buzele tuturor consumatorilor, mai ales a celor din România. Toate semnele ar fi trebuit să ducă doar spre această concluzie. De ce nu scad prețurile? Explicația vine tot de la Traian Lupașcu.

Logica spune că prețul ar fi trebuit să scadă în România, ca urmare a jocurilor făcute pe piața sacrificărilor în luna decembrie, dar și a implicațiilor generate de pesta porcină africană (PPA) – lipsa debușeurilor de export, respectiv a lipsei de predictibilitate legată de legislația internă.

„Tradițional, în România s-a raportat pe decembrie o sacrificare foarte mare, necomercială să spunem, neclasificată. Aceasta se referă la porcii din gospodărie, pe care nu-i știe nimeni, care, cât, cum, mai fac ei curat, așa. Să zicem că avem patru milioane de porci, raportăm în stil comunist 4,5 milioane de capete și cu 500.000 de porci pe care îi tăiem în decembrie, avem producții-record de carne de porc la hectar.

„Este Ignatul. Este adevărat că se majorează și cererea. Nu mai există nicio creștere de preț în luna decembrie, există doar o cerere mai mare, cu un consum mai mare, dar nu funcționează chestiunea cu cererea elastică. Este total inelastică, ba chiar scad prețurile. În decembrie intră și industria în efective. Asta înseamnă că dacă tai tot anul la 117-120 de kilograme, te pregătești pentru decembrie, când cererea este mare și știi ce vine după, că se termină banii, că oamenii taie porcul, că până vin banii și se tranșează piața mai durează, se intră în efective și coboară greutate de sacrificare. Și, după ce i-ai terminat pe ăia de-i tăiai normal, 117-120 kg, cobori la 100-115 kilograme.

„De când a intrat pesta porcină africană în Germania, prețurile s-au dus în cap, s-au dus foarte în jos. Nemții au avut probleme uriașe. Din cauza pestei au pierdut exportul pe China. Aveau 400.000 sute de mii de animale restanță la abator, pentru că pierzând exportul, nu mai știau ce să facă cu ei. Nemții erau mari crescători de porci cu origini în Olanda și în Danemarca. Și ăia au intrat în matcă și au mai lichidat din ea”, a precizat Lupașcu.

Aceste afirmații ar fi trebuit să ducă la concluzia că prețul cărnii de porc trebuia să intre în derizoriu.

Și totuși, un alt debușeu, dintr-o altă țară membră a blocului comunitar (UE27), ar putea fi una dintre explicațiile majorărilor de preț înregistrate la carnea de porc. Este vorba de Spania și de exporturile sale către China, țară care cumpără și porci, și hrană menită să ducă la dezvoltarea șeptelului propriu (porumb și soia).

„Spaniolii au reușit ca în patru luni de zile să-și crească exportul în China de mai mult de două ori. Acolo este o presiune foarte mare. Ei taie cu capul gol. Exportă la preț bun. Există o mișcare de animale, carne și/sau animale către Spania, pentru că trebuie să mănânce și ei și nu pot mânca la preț de China. Carnea din Germania nu are voie să iasă la export, dar are voie în intracomunitar, atâta vreme cât provine din zone non-roșii; mai tamponează”, a argumentat Traian Lupașcu.

Chiar datele INS susțin logica producătorului de carne amintit mai sus

Carnea de porc este cea mai consumată din România, înaintea cărnii de pasăre şi de vită, însă din producţia internă este acoperit doar 30% din consum, restul provenind din importuri, în special din schimburile intra-comunitare.

Iată o primă explicație – producția mică ne face dependenți de importuri de carne de porc, materie primă care pleacă în alte țări UE care continuă să exporte către China.

O problemă mare, care ar anula această brumă de câștig pentru crescătorii de porci, ar fi izbucnirea unor focare de PPA în Spania.

„Anul acesta, nu știu de ce să-mi fie teamă mai mult – de și mai multe focare de PPA în România sau de PPA în Spania? Dacă Spania nu mai exportă, în toată Europa se duce prețul în cap, de n-am văzut niciodată”, a conchis Traian Lupașcu.

Conform datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), România a adus în primele nouă luni din 2020 aproape 192.000 de tone de carne de porc din statele UE şi din ţări terţe, pentru care s-au cheltuit 433,17 milioane de euro.

Comments are closed.