15 aprilie 2021 - 20:41

BREAKING. Negocierile fermierilor cu premierul Cîțu pe tema banilor de secetă (exclusiv)

Emisarii organizațiilor de fermieri negociază acum, la Palatul Victoria, cu premierul Florin Cîțu, pe tema soluțiilor de compensare a pierderilor înregistrate de fermieri din cauza secetei pedologice extreme care a făcut ravagii în 2020.

Într-o declarație exclusivă pentru ediția online a Agro TV, președintele Pro Agro, Ionel Arion, a mărturisit că vicepreședintele organizației pe care o păstorește, Ștefan Pădure, merge în fața premierului Cîțu cu o propunere fermă și va discuta cu acesta exclusiv pe subiectul secetă.

Alături de ceilalți emisari ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare vor să obțină o soluție rapidă de despăgubire, cea mai la îndemână fiind creditele de angajament necesare obținerii de la APIA a adeverințelor pentru scontare la bănci.

Fermierul ar urma să suporte doar dobânda către băncile comerciale acreditate, oricum o pierdere mult mai mică față de ceea ce se întrevede la acest moment prin lipsa prinderii în buget a miliardului de lei, necesar plăților despăgubirilor pentru culturile de primăvară calamitate.

„Sperăm ca la întâlnire să participe și Ministrul Finanțelor Publice (MFP) (n.r. – Alexandru Nazare). Domnul ministru al Agriculturii (n.r. – Adrian Oros) și-a anunțat deja prezența. Avem propus același set de măsuri. Practic, dacă nu s-au prevăzut sumele în buget, am venit cu propunerea pe care, de fapt, am făcut-o încă de anul trecut, și anume de a se da credite de angajament din partea statului.

„Fermierii să primească de la APIA, de pe documentele de calamitate, să se certifice suprafața, să se aloce o sumă, acea sumă să se elibereze pe o adeverință pe care fermierul s-o sconteze la bancă, fermierul să suporte dobânda banilor luați, iar statul să vină să plătească ulterior acei bani către bănci. Practic, se propune același mecanism ca la scontarea adeverințelor de la subvenții.

„Atunci când fermierul vrea să încaseze în avans banii de pe subvenție, scontează adeverința recunoscută și eliberată de APIA la bancă, iar ulterior, subvenția fermierului, când încep plățile statul român, acești bani se duc direct în contul împrumutului făcut de acesta. Bineînțeles, și acolo, fermierul suportă dobânda acelei sume”, a afirmat Arion pentru Agro TV, ediția online.

Tot el a mărturisit pentru sursa citată că „fermierii români au neapărată nevoie de acești bani pentru începerea lucrărilor de primăvară sau pentru a achita mare parte din datoriile pe care fermierii le-au acumulat anul trecut”.

Potrivit calculelor făcute de liderul Pro Agro, statul nu a despăgubit integral nici pagubele produse de secetă culturilor de toamnă, înființate în 2019.

Încă a rămas o restanță de 10-11%, mai afirmă Arion. El spune că dobânda încasată de bănci în contul adeverințelor scontate de fermieri va fi oricum mai mică decât inclusiv această pagubă.

„Acest mecanism, nu durează mai mult de câteva zile – două săptămâni maximum – pentru a fi implementat. APIA are toate documentele noastre, atât bancare, cât și cele de calamitate, iar statul trebuie să vină să propună o sumă pe hectar, acea sumă să fie trecută în adeverință, adeverința fermierul o duce la bancă, iar banca îi acordă, în baza angajamentului statului de a plăti aceste despăgubiri, banii pe care statul nu-i are în acest moment.

„Trebuie să ne gândim că și cuantumul sumelor pentru culturile de toamnă nu a fost achitat integral. La culturile de toamnă, fermierii au încasat mai puțin, anul trecut, pe despăgubiri, cam cu 10-11%. Prin acest mecanism propus de noi, pierderea este mult mai mică decât cele 10-11 procente pentru că, practic, este doar dobânda la acel credit, pentru perioada de la care fermierul a tras banii din bancă, până la perioada la care statul vine și achită acele sume în bancă, nu le mai achită fermierului.

„Vorbim de câteva luni de zile, poate la următoarea rectificare bugetară, poate până în toamnă, poate statul are încasări până în toamnă. Acești bani se vor duce imediat în circuitul economic, nu vor rămâne în conturile fermierilor, fie pe inputuri, fie pe lucrări, fie pe datorii ale fermierilor către statul român, datorii ale fermierilor către traderi ș.a.m.d.”, a continuat Ionel Arion.

Fermierii sunt executați de furnizori! Răspunsul Pro Agro la acuzația de blat cu autoritățile

În cadrul intervenției telefonice, Arion a mai precizat că, la această oră, sunt fermieri care sunt executați de furnizorii de inputuri sau de către cei cu care au avut contracte futures la recolta nouă, sau în prag de executare.

„Cei mai mulți vor fi executați dacă, în ceasul al doisprezecelea, nu se înțelege că este o situație majoră de criză”, a completat liderul Pro Agro.

Întrebat fiind de jurnalistul Agro TV cum reacționează la acuzația de blat cu autoritățile, venită din partea unei alte organizații de susținere a fermierilor, Arion a replicat: „O putem dovedi tot timpul prin dialogul pe care l-am purtat, prin documentele pe care le-am depus, prin măsurile și rezolvările la problemele noastre pe care le-am adus în fața decidentului public.

„Aceste măsuri noi le-am propus încă de anul trecut și, iată, astăzi ajungem să le readucem pe masa decidentului public. Se împlinește un an de când am avertizat asupra acestei crize care s-a și declanșat la noi, în agricultură, și anume seceta. Anul trecut, în 6 sau 7 martie, am avertizat public, atât eu, cât și colegii mei, că se instalează o criză și în agricultură, pe lângă cea sanitară va veni și una economică. Azi am ajuns s-o trăim. Este foarte trist.

„Alegem de fiecare dată să dialogăm, să discutăm, însă cred că nu putem fi acuzați de blat. Nu se poate să fii acuzat de blat atâta timp cât ești prezent, dialoghezi, vii cu propuneri la problemele tale, aduci și rezolvări ale problemelor.

„Este foarte adevărat că ne-am lovit de reticența și de lipsa asumare a decidentului public, ne-am lovit și de rezistența funcționarilor publici, acolo unde poate s-ar fi putut găsi măsuri mai lejere de-a lungul timpului a fi implementare, s-a luat decizia a nu se face lucrul acesta”.

Nu în ultimul rând, Ionel Arion a declarat cu nu exclude nici soluția protestelor, dacă întâlnirea de azi, dintre emisarii organizațiilor de fermieri și miniștrii cu prerogative ai cabinetului Cîțu, nu vine cu detensionarea stării actuale.

„Noi sperăm ca lucrurile să se rezolve, astăzi. Toată delegația Alianței care se va întâlni cu domnia sa (n.r. – cu premierul Florin Cîțu) este bine pusă pusă la punct, cu documentație și cu argumente pentru a fi înțeles acest mecanism. Sunt și alte propuneri, însă aceasta este cea mai rapidă și mai ușor de implementat modalitate de compensare a fermierilor români din partea statului.

„Este strigător la cer să se aloce sume de bani pentru toate domeniile economice, iar pentru agricultură, nu. Până la urmă, noi producem hrană. Când nu vom mai produce, deficitul balanței comerciale se va mări.

„Nu știm dacă se rezolvă. Așteptăm să vedem dacă se rezolvă. Bineînțeles că vor fi propuneri în acest sens, în a lua atitudine într-un fel sau altul. Nu noi decidem, ci consiliile noastre, vom face tot felul de propuneri, vom avea multe discuții. Este foarte posibil să se ajungă și la mișcări de genul acesta.

„Și protestele fac parte din arsenalul nostru. În democrație poți ajunge și la o astfel de măsură. Într-adevăr, sunt măsuri limită la care apelezi atunci când nu mai ai nicio altă speranță. Probabil că da, vom ajunge și la astfel de manifestări. Nu este exclus”, a conchis Ionel Arion.

Răspunsul ironic al premierului Cîțu

„Nu văd sensul acestei discuții”, declara premierul Florin Cîțu, miercuri, 24 februarie 2021, la finele ședinței de Guvern, în momentul în care a fost întrebat de jurnaliști dacă a prins în buget și banii pentru despăgubirile de secetă.

Astfel, Cîțu răspundea ironic întrebărilor gazetarilor prezenți la briefingul de presă și spunea că se va gândi și la alte despăgubiri dacă „va mai fi secetă sau ceva”, „în viitor”.

„Referitor la acele sume, lucrurile sunt simple, din punctul meu de vedere. Anul trecut, Guvernul României a alocat cea mai mare sumă pentru despăgubirile de secetă – 1,1 miliarde de lei. Acelea au fost cererile, le-am despăgubit. Dacă ne gândim în viitor, că va fi secetă sau ceva, vom vedea atunci.

Nici anul trecut n-au fost sumele alocate în buget, la începutul anului, și au fost alocate la rectificarea bugetară. Nu văd sensul acestei discuții. Anul trecut au fost alocate 1,1 miliarde de lei, de la buget, pentru despăgubiri pentru secetă”, preciza Cîțu la acea dată.

Cu toate că, în forma lansată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) beneficiază de o majorare cu circa 10 procente față de 2020, această majorare este pusă, în mare parte, pe fondul cheltuielilor mai mari pe care instituția guvernamentală va trebui să le realizeze pentru cofinanțarea fondurilor europene.

Cu privire la despăgubirile pentru culturile de primăvară afectate de secetă, veștile pentru fermierii care așteptau acești bani sunt dezastruoase. Suma care ar fi fost necesară pentru plata acestor despăgubiri nu se regăsește nicăieri în buget.

În tabelul publicat pe site-ul MFP se precizează că suma plătită pentru despăgubirile la culturile de toamnă în 2020 a fost de 930 milioane lei, în timp ce suma propusă pentru 2021 este de doar un milion de lei. Asta înseamnă, practic, o tăiere de 99,89% a sumei de bani alocată pentru despăgubirea fermierilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.