22 aprilie 2021 - 23:48

Baza NATO lasă fermierii fără case, terenuri și bani! ”Ce să facem, să plecăm la căpșuni în Spania?!”

Odată cu decizia de extindere și modernizare a bazei militare aeriene Kogălniceanu, care va transforma baza într-una dintre cele mai importante facilități NATO din regiune, statul român a început demersurile pentru a expropria aproape 1.400 de proprietăți imobiliare din zonă, constând în terenuri în special extravilane, dar și intravilane, cele mai multe agricole, în suprafață totală de aproape 2.400 de hectare. Fermierii din comună, însă, sunt extrem de nemulțumiți de prețurile oferite de statul român pentru aceste suprafețe.

Practic, după o viață de muncă și investiții masive, fermierii se văd în situația de a rămâne fără pământ, fără afaceri, dar și cu mâna goală. AGRO TV a tras semnale de alarmă în repetate rânduri vis-a-vis de această situație, însă statul român se pare că nu a luat nicio măsură concretă pentru a rezolva problema.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, un fermier din comuna Mihail Kogălniceanu a sunat pentru a mai atrage încă o dată atenția asupra situației disperate prin care trec numeroase familii din zonă. 

”La Kogălniceanu de Constanța suntem într-o situație foarte delicată. Avem legea 23 din 16 ianuarie 2020 cu exproprierea a 2400 de hectare pentru baza americană NATO. Noi nu suntem împotriva bazei americane. Suntem țară membră NATO și trebuie să ne supunem, dar cu ce am greșit noi, populația din Kogălniceanu? Sunt fermier și am 206 hectare, iar 183 de hectare fac obiectul exproprierii. Avem fonduri europene de 800.000 euro, cu tractoare și combine de ultimă generație și am rămas cu 23 de hectare.

Există o diferență între ternul intravilan agricol și cel extravilan agricol. Cel intravilan agricol este 4 euro/mp, iar cel extravilan este 55 cenți/mp. Când noi dăm faliment, în ce parte să o luăm? Am fost la ministrul agriculturii, am trimis memorii peste tot, la președintele României, la premier, la Ministerul Apărării, Ministerul Justiției. Prețul este derizoriu, noi dăm faliment, sunt case care se dărâmă și nu au o evaluare corectă, rămân animale pe drumuri. Noi de ce ne apucăm?

Nu s-a făcut o dezbatere publică cu impact social, financiar și economic. Noi nu vrem să nu lucreze trei generații, dar să ni se dea un preț corect, să putem pleca mai departe. O să mergem până la CEDO, dar vă dați seama că putem să ne judecăm 5-7 ani, iar unii dintre noi o să se ducă de râpă. Am lucrat până la vârsta asta, avem aproape 60 de ani. Ce să facem, să plecăm la căpșuni în Spania?”, a spus, cu durere în suflet, Nicușor Ianca, fermier din comuna Mihail Kogălniceanu, județul Constanța.