28 octombrie 2021 - 19:57

Bani pentru irigații, infrastructura de desecare-drenaj și lucrări de combatere a eroziunii solului. 1.000 de miliarde de euro pentru Green Deal

O nouă resursă de bani pentru irigații și rolul Green Deal în sustenabilitatea managementului apei și solului.

Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a declarat joi, 11 februarie 2021, în cadrul Congresului Internaţional Anual „De la fermieri pentru fermieri’”, că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă o reală o oportunitate de finanțare pentru lucrările de irigații, infrastructura de desecare drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului și prevenirea deşertificării.

„Trebuie să ne gândim responsabil ce vom face peste 5 ani, peste 10 ani, peste 15 ani şi de aceea eu am propus anul trecut şi colegilor mei din Guvern să discutăm nu doar despre irigaţii. Am lansat acel concept privind o strategie de gestionare a apei pentru că nu ştim ce se va întâmpla pe termen mediu şi lung.

Am propus ca în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pentru că eu am considerat că este o oportunitate să ai nişte bani foarte mulţi, să îi investim în această infrastructură, fie că o numim de irigaţii, că o numim infrastructură de desecare drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, fie prevenirea deşertificării. Sunt zone în ţară unde deşertificarea este o realitate”, a afirmat Oros în cadrul evenimentului citat.

În plus, în contextul managementului eficient al resurselor de apă, ministrul de resort a mai adăugat că trebuie găsite soluţii în ceea ce priveşte colectarea fiecărei resurse de apă.

„Toate aceste lucrări complexe nu trebuie să fie neapărat doar în responsabilitatea Ministerului Agriculturii. Sunt şi alte ministere, cum ar fi Ministerul Mediului, care gestionează apa, apa potabilă şi apa menajeră, apele reziduale. Deci, într-un concept zic eu integrat, tot ceea ce înseamnă administraţie, dar şi actorii care utilizează apa – trebuie să avem o gândire pe termen lung, cum reuşim să colectăm fiecare resursă de apă pe care o avem, începând de sus de la zăpada care se topeşte.

Nu trebuie să inventăm roata. Lucrul acesta se întâmplă în alte ţări care au avut dintotdeauna o problemă cu apa şi, fiind nevoiţi, au găsit soluţii. De aceea eu sunt convins că şi noi avem şansa să găsim soluţii pentru că vor fi nevoi. Anul trecut am simţit acest lucru”, a continuat oficialul guvernamental.

„O agricultură mai responsabilă”

Același ministru al Agriculturii a mai vorbit și despre viziunea sa cu privire la Pactul Verde European sau Green Deal. Adrian Oros este de părere că acest nou concept, care își va lăsa amprenta multianuală asupra mai multor sectoare economice europene, reprezintă viziunea sustenabilă asupra unei agriculturi mai responsabile, în care actorii implicați utilizează eficient și durabil două resurse vitale, și anume apa şi solul.

Oros recunoaște totodată că provocarea de a integra nevoile agriculturii româneşti în „Green Deal” rămâne.

Tot el spune că acest concept reprezintă soluția în managementul resurselor naturale – apa și solul.

„Provocarea rămâne cum integrăm nevoile noastre, ale agriculturii româneşti în acest «Green Deal»? Pentru că fiecare ştie ce nevoi are în domeniul lui, la el acasă… De când a apărut acest concept «Green Deal» – şi de când am început să dialoghez cu colegii mei din minister, cu agricultorii, cu cei din industria alimentară, am început să simplific în mintea mea ce ar trebui să însemne acest «Green Deal», ce se doreşte prin acest «Green Deal».

Mi-am făcut aşa, o definiţie simplă. Eu cred că este vorba despre o agricultură mai responsabilă în care utilizăm două resurse vitale pe care le-am moştenit: apa şi solul. Trebuie să le lăsăm cât mai puţin afectate de ceea ce facem noi, dar, în acelaşi timp, să producem alimente mai sănătoase pentru consumator, la preţuri decente, dar fără să afectăm viabilitatea fermierului”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Nu în ultimul rând, Adrian Oros a precizat că noul concept de Pact Verde European este o necesitate „la a opri efectele nefaste ale schimbărilor climatice”.

„Trebuie să ne gândim şi la consumator, şi la ceea ce se întâmplă cu aceste două resurse, dar trebuie să ne gândim şi la actorul principal, la fermier – şi nu va fi foarte uşor să găsim echilibru decât printr-un dialog foarte responsabil şi pe nişte analize foarte pertinente. Trebuie să recunoaştem, de asemenea, că încă agricultura românească nu este consolidată şi noi pornim acest Program Naţional Strategic cu un handicap în unele domenii faţă de alte ţări, chiar dacă, după 2007 mai ales, s-au întâmplat lucruri extraordinare în unele domenii de activitate în agricultură.

Mai avem zone unde este mult de lucru. (…) Acest «Green Deal» a venit probabil ca o necesitate la a opri efectele nefaste ale schimbărilor climatice, la a diminua schimbările climatice. Noi, anul trecut, am simţit într-o anumită zonă a ţării, una din consecinţele nefaste ale schimbărilor climatice şi anume seceta”, a conchis Oros.

1.000 de miliarde pentru un deceniu

Uniunea Europeană va mobiliza 1.000 de miliarde de euro pentru investiții în următorii 10 ani. Miza este dezvoltarea unei economii neutre din punct de vedere climatic

Atmosfera continuă să se încălzească, iar clima se modifică simțitor, din ce în ce mai mult, de la un an la altul. Dintr-un total de opt milioane de specii de plante și animale de pe planetă, pierderea a cel puțin un milion reprezintă aproape o realitate. Pădurile și oceanele sunt tot mai poluate și devastate.

Pentru a găsi soluții la această amenințare, Europa are nevoie de o nouă strategie de creștere, una care să transforme blocul comunitar european (UE27) într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Asta va permite ca, până în 2050, membrii Uniunii Europene să nu mai genereze gaze cu efect de seră, să aibă o creștere economică decuplată de utilizarea resurselor, iar nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat în urmă.

Pactul verde european este, în fapt, foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o economie durabilă. Acest lucru va deveni realitate transformând provocările legate de schimbările climatice și de mediu în oportunități în toate domeniile de politică, dar și asigurându-ne că tranziția este justă și incluzivă pentru toți europenii.