FMC România continuă și în acest an proiectul de monitorizare a dăunătorilor Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera din cultura de porumb, prin programul Arc® farm intelligence, oferit gratuit partenerilor. Iar, în noul sezon, alături de cei doi dăunători, vom monitoriza un alt dăunător foarte periculos pentru cultura porumbului: Diabrotica virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb).
Anul acesta am ajuns la cel de-al 7-lea sezon de monitorizare a dăunătorilor, iar pe tot teritoriul României am amplasat deja peste 400 de capcane feronomale (automate și clasice) în peste 60 de puncte de monitorizare diferite, localizate în cele mai reprezentative ferme pentru cultura de porumb.
Prin aplicația ARC® farm intelligence primiți informații și avertizări în timp real privind zborul și presiunea de atac a celor trei dăunători din cultura de porumb din zona dumneavoastră de interes. Astfel, puteți aplica tratamentul cu insecticidul CORAGEN® și/sau insecticidele din pachetul comercial CORAGEN PLUS la momentul optim, pentru a obține o combatere eficientă a dăunătorilor și un spor cantitativ și calitativ de producție.
Pe lângă pagubele directe însemnate, estimate de literatura de specialitate a fi cuprinse între 10-18% din producție, în urma atacului de Ostrinia nubilalis și de Helicoverpa armigera, se instalează o serie de ciuperci din genul Fusarium spp. sau Aspergillus flavus, care contaminează boabele de porumb cu micotoxine (exemplu: aflatoxina) şi astfel acestea devin toxice pentru alimentaţia umană şi animală. O recoltă contaminată cu micotoxine va fi greu sau chiar imposibil de valorificat.
În octombrie 2024, peste 60.000 de tone de porumb românesc au fost refuzate la export de către Marea Britanie și Spania, după ce testele au arătat că produsul era contaminat cu aflatoxină. (găsiți aici mai multe detalii)
Pe de altă parte, daunele la cultura de porumb produse de adulții de Diabrotica virgifera pot reduce producția cu 10-30%. Cele mai mari pierderi le provoacă însă larvele, indiferent de stadiul de dezvoltare. Larvele tinere se hrănesc cu perișorii radiculari și cu rădăcinile plantelor de porumb, retezându-le, iar plantele se îndoaie spre sol – efectul de „gât de lebădă”. Cu sistemul radicular astfel distrus, plantele cad foarte ușor, fiind dislocate de vânt și ploi. În condiții de secetă, plantele nu își pot regenera sistemul radicular, asigurarea cu hrană și apa necesară este deficitară, iar producțiile vor fi mici.
