1 august 2021 - 20:09

500.000 de tone de șrot de soia consumate în România pentru hrana păsărilor și animalelor. Producția autohtonă lasă de dorit

Între 400.000 și 500.000 de tone de șrot de soia sunt consumate anual de către fermierii autohtoni ca supliment de proteine inclus în regimul de hrană al păsărilor şi porcinelor.

Din păcate însă, potrivit ZF care citează informații primite de la specialiști, doar 110.000-115.000 de tone de șrot provin din producția internă, ca urmare a procesării cantității de soia autohtonă.

Conform precizărilor făcute pentru sursa citată de Leonardo Lambrea, directorul comercial al UBM Agri Trade, tendința este de creștere în ceea ce privește producția locală a acestui tip de supliment de proteine. Majorarea este însă nesemnificativă pentru nivelul de absorbție al pieței, de circa 500.000 de tone, opinează specialistul.

„(…) România produce anual aproximativ 400.000 de tone de boabe de soia, iar în urma procesării, cel puțin în teorie, ar rezulta circa 250.000 de tone de șrot de soia. Totuși, este doar un scenariu teoretic, deoarece o parte din boabele românești de soia sunt exportate“, a precizat Lambrea, reprezentantul unui comerciant de cereale și șrot de soia cu afaceri de 45 milioane euro în 2020.

El a explicat că, din acest total, doar circa 150.000 de tone de boabe de soia sunt procesate intern. Ca atare, șrotul de soia obținut este de doar 110.000-115.000 de tone, de patru-cinci ori mai mic decât consumul anual, diferența fiind din import.

Cu toată că România este un mare producător de cereale, este și un importator net de furaje, iar necesarul de șrot de soia pentru fermele autohtone este asigurat din țări ca Brazilia, Argentina sau SUA.

415.000 tone de soia produse în 2019

Industria creșterii păsărilor, inclusiv puii de găină, curcani și găinile ouătoare, reprezintă unul dintre principalii consumatori de șrot de soia.

„Putem consuma organisme modificate genetic. Tot șrotul de soia din import este modificat genetic, dar noi nu putem produce soia modificată genetic. În orizontul apropiat nu se prevede o creștere mare. Să produci nemodificat genetic presupune o investiție mare, cu un randament mic. Profitabilitatea fermierului în România este mult mai mică decât a unui fermier din Statele Unite ale Americii, Argentina sau Brazilia, care produce modificat genetic 3-5 tone pe hectar, iar fermierul nostru produce 1-1,5 tone“, susține Leonardo Lambrea.

Unde pleacă soia românească și ce cifre vehiculează MADR cu privire la producție

În luna mai a anului trecut, în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport”, fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru, a vorbit despre problema producției de soia din România.

Potrivit fostului oficial MADR, țara noastră exportă toată soia produsă pe teritoriul autohton, exportând astfel subvențiile, în timp ce importăm cantități imense de șrot de soia din America pentru a acoperi cele 500.000 de tone de șrot de soia, nevoia de consum.

„Spre exemplu, la soia, România acordă sprijin cuplat, dar vreau să informez populația că soia obținută de fermierul român, 160.000 de tone, căruia îi plătim sprijin cuplat, are ca destinație Rusia și Turcia. Or lucrul acesta este inadmisibil, în condițiile în care noi importăm 875.000 de tone de șrot de soia din America de Sud și America de Nord”, a subliniat Emil Dumitru în direct la AGRO TV.

Conform INS, în urmă cu aproape doi ani (2019 fiind ultimul an pentru care există date disponibile), țara noastră a produs 415.000 tone de soia de pe o suprafață cultivată de 158.000 de hectare. Pentru anul agricol 2020 se preconizează o recoltă mai mică, pe fondul secetei pedologice.

Sursă foto: Pixabay (caracter ilustrativ).