30 noiembrie 2021 - 04:50

11 decembrie: Ziua internațională a muntelui. „România ar trebui să mizeze masiv pe alimentul de munte”

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat data de 11 decembrie, ”Ziua internațională a muntelui”.

Aceasta a fost sărbătorită, pe glob, începând cu anul 2003, cu scopul de a conștientiza importanța munților pentru viață, pentru a evidenția oportunitățile și constrângerile în dezvoltarea zonelor montane și pentru a stimula construirea de alianțe care să aducă schimbări benefice populațiilor și mediilor montane din întreaga lume.

Tema de anul acesta e „Biodiversitatea montană contează”.

 

 

Acoperind aproximativ 22% din suprafața Pământului, munții joacă un rol important în direcția creșterii economice sustenabile. Nu doar că furnizează mijloace de subzistență și asigură un trai decent pentru 915 milioane de oameni care trăiesc în munții din întreaga lume, reprezentând 13% din populația globală, dar alte câteva milioane de oameni beneficiază de pe urma acestei bogății naturale.

Reprezentând ecosisteme majore din cadrul ecologiei complexe a planetei noastre, mediile montane sunt esențiale pentru supraviețuirea ecosistemului global.

Sărăcia este foarte răspândită în rândul locuitorilor zonelor montane, cunoștințele despre populațiile indigene riscă să fie pierdute, iar mare parte a regiunilor muntoase ale lumii sunt supuse degradării mediului.

Europa este acoperită în proporție de 40% de munți, locuiți de 20% din totalul populației acestui vechi continent, în timp ce România are aproximativ 38% zonă montană.

Zonele montane sunt în general rurale și se caracterizează prin limitări naturale ale productivității agricole, care conduc la producții agricole reduse, cauzate de condiții climatice și biofizice nefavorabile desfășurării în condiții optime a activităților agricole.

Munții sunt un rezervor important de apă, energie și diversitate biologică.

În plus, zonele montane conțin resurse esențiale, precum minerale, produse forestiere și agricole și servicii recreative.

Astfel, se impune o mai mare atenție pentru gestionarea adecvată a resurselor montane și dezvoltarea socio-economică acestor areale, la nivel global.

Mediile montane sunt expuse la eroziunea accelerată a solului, alunecări de teren, precum și la pierderea accelerată a habitatului și a diversității genetice, la noi în special din cauza unei gestiuni catastrofale a pădurilor.

Pentru a celebra aceasta zi, Școala Academica de Montanologie din cadrul Centrului de Economie Montană – CEMONT în parteneriat cu Agenția Națională a Zonei Montane/MADR și în colaborare cu Forumul Montan din România și Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală Montană ”ROMONTANA” organizeaza astazi seminarul științific și de informare intitulat: ”Biodiversitatea montană – patrimoniu inestimabil al zonei montane.  Amenițări, vulnerabilități și perspective în contextul schimbărilor climatice, fenomenelor extreme și globalizării”.

În România o treime din agricultură este agricultură montană, stare de fapt mai puțin conștientizată nu numai de către plătitorii de taxe dar și de autorități, de MADR, care dedică majoritatea politicilor și resurselor agriculturii de câmpie și de deal.

Dr. Radu Rey, cel mai mare specialist al României în domeniul agriculturii și economiei montane apreciază că „biodiversitatea de primă utilitate socială asigură hrana, pe baza pajistilor și fânețelor care conțin peste 200 de specii de plante furajere si medicinale, o bogație inestimabilă a Carpaților și României, producând hrană de înaltă calitate”.

„Alimentul de munte devine, în conditii de criză pandemică, un aliment-medicament pentru întărirea, revigorarea și mărirea speranței de viață, iar în timpuri normale o alternativă sănătoasă și cu valoare nutrițională ridicată la alimentele înalt procesate, cu suplimente din categoria E-urilor și alte adaosuri periculoase.” a subliniat Rey.

Legea Muntelui a fost adoptată în anul 2018. Pe langă Legea Muntelui ar fi necesar un pachet de legi care să acopere zone mai specifice — dar vitale — ale domeniului, precum o Lege pastorală, gandită pentru pajistile montane, despre care am scris recent pe Agro TV.

Sistemul de montanologie din țara noastră include pe langă CEMONT, Centrul de Formare și Inovație pentru Dezvoltare în Carpați (CEFIDEC) și Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală Montană (toate trei situate în Vatra Dornei, județul Suceava), Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Montanologie (din Cristian, județul Sibiu), precum și Forumul Montan din România

Potențialul economic uriaș al agriculturii montane din România ar putea începe să fie corect exploatat dacă pe lângă o strategie inteligentă care să vizeze direct acest domeniu s-ar crea o rețea națională de incubatoare și acceleratoare de afaceri în zona montană, care să țintească câteva domenii-cheie cum sunt adăugarea de valoare produselor montane, integrarea în lanțuri ale valorii precum și brandingul și marketingul național, european și global.

Foto 1: Viorel Simionescu (Satul Șirnea, Piatra Craiului)

Foto 2: Jeno Major (Fundătura Ponorului, jud. Hunedoara)