Invitat în cadrul emisiunii online Agraria din această dimineață, moderată de Radu Antohe, directorul de programe în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Pajiști din Brașov, dr. ing. Teodor Mărușcă a trecut în revistă mai multe probleme și oportunitati din zona managementului integrat al pajiștilor montane, care sunt o necesitate pentru munții României.
Mărușcă a spus că la această dată există disponibilă o sumă de peste 2 miliarde de euro pentru pajiști montane, însă cei interesați și eligibili nu știu cum să-i acceseze, cu excepția unora constitituiți în composesorate.
În România iarba este o resursă extrem de importantă, esentială pentru ecosistem și în ecuația potențialului montan.
Știe România să-și valorifice cele circa 2 milioane de hectare de pajiști permanente?
Din pacate țara noastră, care are 1/3 din agricultură în zona montană, nu are o viziune clara – și deci nici politici – pentru aceste pajiști permanente, deci nu știe ce să ceară în acest sens Comisiei Europene, în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) și a Pactului Verde European (EU Green Deal). brașov
Legea Muntelui care a fost adoptată ar putea ajuta, dar ea trebuie suplimentată de o lege specifică, pastorală, așa cum există în state ale UE cu mare tradiție de agricultură montană: Franța, Germania, Spania, Italia.
De exemplu, în legislația franceză este stipulată favorizarea organizațiilor crescătorilor de animale pentru crearea unor grupuri pastorale care să folosească pajisti permanente.
Scăderea demografică de la noi și încărcătura de animale redusa față de media europeană sunt doi indicatori extrem de îngrijorători. Ca și lipsa cronică a ciobanilor care au luat de ani buni calea straintății, deși în prezent există chiar cod CAEN pentru meseria de cioban montan.
Cositul reprezintă o alternativa? Sunt nenumarate întrebări de acest fel care încă nu au un raspuns cert.
Teodor Mărușcă a mai adăugat: „Ar trebui un program național de cercetare specific, gândit pentru pajiștile montane.”
Institutul la care lucrează deține o gamă largă de soiuri și tehnologii adaptate situaților specifice din Carpați, dar din pacate nici un deținător de pajiste de pe platoul Bucegilor, aflat in apropiere, nu a venit încă la ei să se intereseze de modul în care trebuie intreținută o pajiste ca la carte.
ICDP a depus la MDAR în acest an 6 proiecte spre finanțare care au fost toate respinse. Mărușcă insistă ca au fost toate „extraordinar de bine facute”. brașov
Construirea de drumuri forestiere, a unor amenajamente, ar permite un acces mai facil în masive, iar cositul la timp, asigurarea unui număr suficient de animale care să pașuneze, mutarea târlelor la timp și împiedicarea extinderii pădurilor ar putea asigura menținerea bogăției floristice, care face din România una din cele mai bogate (potențial) țări cu zonă montană din UE.
Viitorii șapte ani vor fi decisivi într-un domeniu în care România nu excelat, din păcate, dupa 1990.
