Piețele agricole și lanțurile de aprovizionare au fost puternic afectate de criza cauzata de pandemia COVID-19. Panica generată de răspândirea acestui virus a generat inclusiv frica de insecuritate alimentară. Potrivit unui studiu realizat de Academia Română, secția de științe economice, juridice și sociologie a Institutului de Economie Agrară (IEA), ceea ce s-a întâmplat pe piețele agroalimentare în ultimele luni, poate fi împărțit în două perioade distincte:
- perioada vânzărilor în panică
- perioada de carantină extinsă
Primele săptămâni ale pandemiei s-au caracterizat prin creșterea accentuată a vânzărilor, mai ales la produsele neperisabile, cum ar fi produse din cereale, conserve, ulei, unele brânzeturi cu termen de garanție ridicat, pentru constituirea de stocuri în gospodării. Potrivit unui studiu prezentat în lucrarea IEA, în perioada 23 februarie – 15 martie 2020, s-au constatat creșteri ale vânzărilor față de perioada corespunzătoare a anului anterior, astfel: – vânzările cu amănuntul au crescut cu 37,2%; – vânzările de produse alimentare au crescut cu 42%.
Cea de-a doua perioadă, de carantină extinsă, s-a caracterizat de reducerea cererii la multe produse, din cauza restricțiilor impuse în piețe, centre comerciale, dar și a scăderii veniturilor. Potrivit studiului IEA, criza COVID-19 a produs un șoc mai ales în sectorul legume-fructe, unde producătorii au întârziat ani de zile să se organizeze în cooperative de producători și mulți au preferat să-și vândă individual producția pe piețe, fără să încheie contracte cu retailerii sau fabricile de procesare.
Cele mai afectate sectoare
În lucrarea „Sectorul agricol și mediul rural în criza COVID-19: Provocarea securității alimentare”, coordonată de Cecilia Alexandri au fost punctate principalele probleme, dar și unele soluții pentru lanțurile de aprovizionare ale produselor alimentar, printre care:
- piața cerealelor, dependentă de condițiile meteo, care se confruntă cu o secetă accentuată în această primăvară. Soluția vine din partea MADR, care a emis pe 16 aprilie 2020 un Ordin pentru despăgubirea fermierilor
afectați de secetă. - piața legumelor și fructelor. Punctul cel mai sensibil al acestsui sector este slaba organizare a
producătorilor (sub 1% dintre producători fac parte din grupuri sau organizații de producători,
media UE fiind de 45%). Din cauza fragmentării acestei filieri, lipsa asocierii și organizării, transferul materiei prime de la producător către procesator, distribuitor și consumator se realizează dificil, importurile crescând în continuare. Soluțiile propuse constă în: dezvoltarea unor scheme de sprijin, asocierea producătorilor, crearea unor centre de colectare tranzitorii și nu în ultimul rând introducerea noilor tehnologii în acest sector care simplifică relația dintre ofertă și cerere. - sectorul de producere a ouălor. Din cazua restricțiilor în perioada sărbătorilor pascale, a fost
estimată o scădere de circa 30% a cererii de ouă. Comparativ cu anul 2019, preţul la poarta fermei este acelaşi, adică între 0,28 – 0,30 lei/ou, deşi costul de producţie în anul 2020 este mai mare, conform declarației preşedintelui UCPR, făcută către AGERPRES. - sectoarele de producere a cărnii de ovine și caprine. Aici criza a produs diferite efecte negative, printre care: pierderi financiare din exportul de ovine vii și scăderea prețurilor la ovinele vii. Dintre măsurile de sprijin finanțate din fonduri europene (FEGA), autorii studiului menționat au identificat următoatele măsuri:
- Sprijin financiar pentru acoperirea costului depozitării private pentru carnea de ovine/caprine.
- Revizuirea criteriilor de acordare a schemei de sprijin cuplat pentru ovine și caprine, criteriul cel mai important trebuind să fie performanța productivă a animalului
