Vor putea fermierii să irige din foraje? Răspunsul ministrului agriculturii

Problema irigațiilor prezintă un interes din ce în ce mai mare pentru fermierii români, mai ales după seceta de anul trecut. Unii dintre aceștia lucrează pământul în zone care nu beneficiază de o rețea hidrografică supraterană care să le permită să irige, așa că sunt nevoiți să recurgă la alte metode. Într-o conferință online, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost întrebat despre posibilitatea ca fermierii să beneficieze de măsuri de sprijin pentru a realiza irigații din foraje.

”Este un răspuns pe care și eu l-am cerut celor de la Mediu, pentru că permisiunea de a se fora mai ales la o anumită adâncime o dau ei, cei care sunt responsabili de această resursă de apă – și de resursele supraterane, dar și de cele subterane. Ei au niște studii, niște expertize după care pot să dea permisiunea să se facă foraje la o anumită dimensiune pentru diverse utilități”, a subliniat șeful MADR în cadrul conferinței „Orașe și Comunități. Viziunea 2030”.

Potrivit lui, irigațiile din foraje au și un risc, pentru că dacă apa este folosită în cantități prea mari, zona respectivă s-ar putea deșertifica. 

”Există teoria că, în alte părți ale lumii, unde s-a recurs la aceste foraje, în 20-30 de ani, dacă apa a fost utilizată intensiv pentru agricultură, s-a produs o deșertificare care a rămas pentru totdeauna. Aici responsabilitatea privind câtă apă poate fi utilizată din foraje o au cei de la Ministerul Mediului și ei dau aceste avize. Știm că nu toată suprafața agricolă a țării are o rețea hidrografică supraterană care permite irigații sau extinderea actualului sistem de irigații. Dar nu noi, cei de la MADR, stabilim câtă apă se poate folosi din resursele subterane”, a mai precizat Adrian Oros.

Ministrul a mai vorbit în cadrul aceleiași conferințe și despre Programul Național de Redresare și Reziliență. În primul draft al acestui program, realizat de vechiul guvern, România aloca mai bine de 5 miliarde de euro pentru un proiect amplu de refacere a infrastructurii de irigații, desecare și drenaj. Odată cu instaurarea noului Guvern au început negocierile pentru modificarea acestui program, însă reprezentanții MADR sunt încrezători că o sumă importantă va rămâne destinată acestui proiect. În același timp, Oros a avertizat că țara noastră trebuie să finalizeze programul până la sfârșitul lunii aprilie și să îl trimită la Comisia Europeană pentru a fi aprobat, altfel riscăm să pierdem acești bani.

În același timp, fermierii români au avut la dispoziție în PNDR 2014-2020 submăsura 4.3, finanțată prin intermediul AFIR, ”Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – Componenta infrastructura de irigații”. Prin intermediul acesteia, puteau să beneficieze de sprijin nerambursabil de până la 100% din totalul cheltuielilor, în valoare de până la 1.000.000 euro, Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI) și Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (FOUAI).

În ultima sesiune de depunere a proiectelor lansată de AFIR pentru această submăsură, în vara anului trecut, fondurile disponibile s-au epuizat în 6 zile, fiind înregistrate 95 de solicitări de finanțare în valoare totală de 92,77 milioane de euro.

Pentru întreaga perioadă de programare financiară 2014 – 2020, alocarea aferentă investițiilor în infrastructura secundară de irigații a fost de aproximativ 441 milioane de euro. Deocamdată nu se știe când va vi lansată această submăsură în 2021.