2 august 2021 - 05:21

Viziunea despre ECOSCHEME a unui FERMIER dintr-o zonă afectată de constrângeri naturale

Ecoschemele ar trebuie să aibă un caracter regional. Fermierii din zonele afectate de constrângeri naturale ar trebui să aibă acces la ecoscheme construite în așa fel încât aceștia să le poată accesa cu succes, dar și să-și poată menține competitivitatea.

Potrivit precizărilor făcute de Dan Hurduc, fermier care cultivă 2.000 ha teren grâu, rapiță, floarea soarelui porumb și mazăre în județul Vaslui, cu ocazia emisiunii „Agricultura romaneasca intr-o Europa mai verde” transmisă luni, 15 februarie 2021, de RFI, dacă aplică aceste ecoscheme de mediu, agricultorul ar trebui să fie ajutat să facă acest lucru, pentru a putea garanta și securitatea alimentară, și grija pentru mediu.

„Ecoschemele ar trebuie să aibă un caracter regional, pentru că, în țară, sunt atâtea modele cât sunt și regiuni și este foarte greu ca ecoschemele să aibă o aplicare uniformă națională. În zona noastră plouă foarte rar sau, când plouă, plouă mult, iar în zonele colinare (…) aspectul erozional este destul de prezent în culturile noastre. De aceea, este foarte important ca definirea acestor ecoscheme să se facă în așa fel încât să putem atrage banii.

„Este important de fixat în cadrul acestor precizări, procedurile și culturile. Degeaba insistăm noi pe culturi proteice sau pe culturi fixatoare de carbon dacă, în anumite zone, culturile proteice – mazărea, soia – din cauza secetei ele nu se dezvoltă, adică nu avem nici efectul scontat.

„Ar trebui să ne gândim ca, pentru fiecare regiune, să avem modelul potrivit de ecoschemă, astfel încât ca majoritatea fermierilor să poată să aibă acces la acestea și să-și poată menține competitivitatea. Trebuie mers pe bonusarea în cadrul ecoschemelor a practicilor durabile, pentru că și noi vrem să obținem profit, să ne menținem competitivitatea, în același timp cu utilizarea tehnologiilor prietenoase cu mediul și avem grijă de mediu.

„Nu pot face eu aceeași producție de soia precum colegul meu din Călărași, pentru că nici nu-mi răsare, nici nu crește. Adică să folosim tehnologiile potrivite zonei, prietenoase cu mediul, dar în același timp care să ne garanteze și nouă profitabilitatea. Europenii solicită condiții prietenoase cu mediul și alimente mai ieftine.

„În contextul în care noi aplicăm tehnologii prietenoase cu mediul și în zone cu constrângeri specifice, alimentele vor fi mai scumpe. Trebuie și educația consumatorului să înțeleagă – fermierul, dacă aplică aceste ecoscheme de mediu, ar trebui să fie ajutat să facă acest lucru, ca să garantăm și securitatea alimentară și grija pentru mediu”, a precizat fermierul citat.

Tot în acest context, Dan Hurduc a mai adăugat că lucrările solului să se facă cu intervenție minimă, în așa fel încât apa să fie conservată. De asemenea, a mai adăugat fermierul, lucrările agricole ar trebui să fie făcute pe curba de nivel, în așa fel încât zona să fie protejată antierozional zona.

Hurduc vorbește totodată și de folosirea de culturi fixatoare de carbon, în zonele secetoase, în care culturile proteice nu prea dau randament, cum este și sorgul, care ajută la sechestrarea carbonului în sol.

„Să folosim tehnologii integrate de combatere a buruienilor prin diversificarea culturilor, prin asolamente mai largi, de durată mai mare. Să folosim tehnologii potrivite, soiuri potrivite cu rezistență la arșiță, la secetă”, a conchis acesta.

„Ecoschemele reprezintă cea mai mare provocare pentru România”

Prezent la eveniment, Florin Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români (CF) a precizat că, la această oră, ecoschemele reprezintă „cea mai mare provocare pentru România”, în condițiile în care acestea „vor face diferența în foaia de profit și pierderi a fiecărui fermier”.

„500 de milioane de euro pe an sunt măsuri voluntare pentru fermieri, sunt obligatorii la nivel național, asumate pe baza unor indicatori de atins. Într-adevăr, ele trebuie bine gândite, bine exprimate, bine înțelese de către fermieri”, a completat Ciolacu.

Tot el a precizat că, în vederea eficientizării utilizării acestor bani, „care sunt mai puțini disponibili pentru state printr-un buget comun european mai mic”, țara noastră trebuie să-și adapteze instituțiile și fluxurile de lucru la aceste schimbări.

„Vorbeam de aceste ecoscheme. Ele, în sine, reprezintă măsuri al căror buget este atât de mare, încât trebuie reflectat până la urmă, la nivel instituțional, acest aspect, cum să facem asta, pentru că este un domeniu de intersecție între agricultură și mediu, este un domeniu care va guverna un buget distribuit prin APIA, prin instituțiile din subordinea Ministerului Agriculturii, dar care vor trebui să respecte măsuri de mediu pentru dezvoltarea agriculturii într-o direcție de mediu.

„Implementarea acestei agriculturi 4.0 necesită dezvoltări instituționale și reconfigurarea unor fluxuri de lucru în instituțiile Ministerului Agriculturii. Din păcate, în momentul acesta nu există niciun proiect de ambiție națională și strategică care să privească, cu finanțare fie de la bugetul de stat, fie din fonduri europene, dezvoltarea unor sisteme informatice care să-i servească pe fermieri, cu excepția care sunt obligatorii prin PAC, gestionate de APIA, AFIR și alte instituții.

„Reforma instituțională necesară, raportată la reforma PAC, prin reconfigurarea de către aceasta a finanțărilor, este un obiectiv al eficienței utilizării acestor bani”, a mai punctat directorul executiv al CF.

Cu privire la precizările lui Dan Hurduc, Ciolacu a completat, precizând că în aceste zone de constrângeri naturale, fermierii au fost obligați, și de necesitatea de a ține cheltuielile sub control, să folosească în cel mai eficient mod toate tehnologiile – inputuri etc., astfel încât „rezultă aproape definiția unei ecoscheme privind la modul în care dânșii lucrează acolo”.

„Ecoschemele acestea reprezintă o provocare pe care o noi o vedem o oportunitate, tocmai pentru că sunt instrumente financiare din plăți directe, care se duc să bonuseze pe cei care, din lucrări agricole, îngrijesc mediul, refac biodiversitatea și vor primi bani în plus”, a conchis la rândul său Florian Ciolacu.

Nu mai este mult până la data obligativității ecoschemelor

Ecoschemele vor deveni obligatorii pentru fermierii care solicită subvenții agricole, cel mai probabil din 2023. Producătorii agricoli care nu vor adera la ecoscheme și nu vor face niciun efort în plus față de prezent, riscă să aibă plăți directe pe fermă cu 30% mai mici.

Practic, din ceea ce, în prezent, înseamnă plăți directe, 30% din acestea ar urma să fie separate de plățile directe normale, care vor fi achitate automat la hectar, iar aceste 30% vor fi acordate doar agricultorilor care decid să implementeze câteva măsuri din aceste ecoscheme.

Decidenții europeni și-au propus pentru aceste ecoscheme, care practic fac legătura dintre PAC și Pactul Verde European, ca fiecare agricultor care o să aibă aceste 30% din plățile directe, va trebui să se angajeze că va pune în aplicare anumite practici agricole care sunt benefice mediului, bio-diversității, calității apei, a solului sau care reduc emisiile de carbon și care sunt măsuri care nu vizate în acele condiționalități care sunt obligatorii.