Din zi în zi, suprafața agricolă afectată de secetă crește tot mai mult, pe măsură ce vin raportările din teritoriu.
Astfel, joi se înregistrau 154.773 de hectare în 20 de judeţe, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Situaţia suprafeţelor la culturile calamitate de secetă se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate. Până în prezent, au comunicat suprafeţe afectate de secetă judeţele: Arad, Bacău, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Teleorman, Tulcea, Timiş, Vaslui şi Vrancea.
Din păcate, însă, veștile rele nu se opresc aici: în Vrancea, care are irigată abia 5% din suprafața arabilă, cultura de porumb este aproape 100% calamitată, iar la cea de floarea-soarelui se așteaptă pierderi de 80-90%, potrivit prefectului județului.
În prognoza agrometeorologică emisă de Administrația Națională de Meteorologie pentru perioada 28 Iulie – 03 August 2022 se arată că în cultura de porumb neirigat, conținutul de umiditate pe profilul de sol 0-100 va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă), în Dobrogea, Banat, Crișana și Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Moldova, Muntenia, Transilvania și Oltenia. Rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, local în nordul și sud-vestul Olteniei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei, izolat sudul, sud-vestul și estul Transilvaniei, nordul Moldovei.
Potrivit specialiștilor Laboratorului de Agrometeorologie, menţinerea temperaturilor ridicate din aer, asociate cu deficitele accentuate de umiditate în sol, vor determina deprecierea accentuată a stării de vegetaţie la culturile prăşitoare neirigate (porumb, floarea-soarelui), îndeosebi pe suprafeţele agricole din sud-estul, sudul, estul şi local vestul ţării. Ca urmare, în aceste zone se va generaliza fenomenul de ofilire şi răsucire a frunzelor în orele de amiază, uscarea aparatului foliar, forţarea proceselor vegetative mergând până la stagnarea acestora. Astfel, pe arealele unde ofilirea plantelor va fi ireversibilă se vor putea extinde suprafeţele agricole compromise.
Lucrările de recoltare la grâul de toamnă se vor putea finaliza, pe aproape întreg teritoriul agricol.
La floarea-soarelui, datorită condiţiilor nefavorabile din perioadele anterioare (secetă pedologică, arşiţă) se va generaliza forţat faza de maturitate ceară, îndeosebi pe suprafeţele agricole din jumătatea de sud a ţării. În restul zonelor, va predomina înflorirea şi creşterea capitulului (10-100%).
Cultura de porumb va parcurge apariţia paniculului, înflorirea şi mătăsirea (50-100%) pe majoritatea suprafeţelor, iar la hibrizii extratimpurii şi timpurii se va înregistra maturitatea în lapte (10-60%).
În majoritatea bazinelor specializate, sfecla de zahăr îşi va continua fazele de alungire şi îngroşare a axei hipocotile (30-100%), iar cartoful, formarea şi creşterea tuberculilor. Pe suprafeţele afectate de seceta pedologică se va semnala uscarea prematură a vrejilor la cartof, tuberculii având totodată dimensiuni reduse.
La pomii fructiferi predominante vor fi creşterea rodului şi acumularea zahărului, precum şi maturarea fructelor şi recoltarea.
Vița-de-vie va parcurge fazele de creştere şi dezvoltare a boabelor. Local în podgoriile din jumătatea de sud a ţării, la soiurile timpurii de masă se va putea declanşa coacerea boabelor.
În general, condiţiile meteorologice vor permite desfăşurarea lucrărilor de recoltare, transport şi depozitare la fructe şi cereale, precum şi a celor de întreţinere la prăşitoare, pomii fructiferi şi viţa-de-vie.
