27 septembrie 2021 - 08:02

Vestea care confirmă așteptările: „Avem un an agricol ca 2018”

Așteptările fermierilor cu privire la un an agricol 2020-2021 deosebit par a se confirma.

Și asta în condițiile în care, cel puțin la nivelul Brăilei (județ care deține cea mai mare exploatație agricolă, care depășește 50.000 ha – IMB), s-au înregistrat ploi „rezonabile” și un regim pluviometric „mult mai generos” decât cel înregistrat în 2020.

Informația este confirmată de fermierul Vasile Datcu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila.

„La Brăila am avut ploi rezonabile până acum, într-un regim pluviometric mult mai generos decât cel de anul trecut. Culturile de grâu şi orz arată foarte bine, iar cele de floarea-soarelui, la fel. Este posibil să avem un an agricol ca 2018, pentru că arată foarte bine culturile de toamnă“, a precizat fermierul în cadrul emisiunii ZF Agropower.

Tot el spune că dacă agricultorii români ar reuși să irige două milioane de hectare, în cadrul amenajărilor efectuate înainte de 1989, România ar avea probleme cu consumul de energie electrică.

„Problema irigaţiilor este mai mult ficţiune decât realitate. Dacă ar iriga România 2 milioane de hectare azi în amenajările de irigaţii făcute de pe vremea lui Ceauşescu, ar rămâne trenurile de pe linii în câmp, ar rămâne ţara fără curent. Circa 30% din puterea instalată a României ar consuma-o numai sistemul naţional de irigaţii şi nu-şi asumă nimeni asta“, a continuat Datcu.

Tot el spune că decidenții europeni nu ar fi finanțat irigațiile prin PNRR pentru că avem prea multe trepte de pompare, iar demersul ar fi fost extrem de energofag.

„Noi avem o problemă structurală, pentru că apa este împinsă de la vale la deal, în timp ce în celelalte țări curge normal. De aceea, se uită și cei de la Bruxelles la programul nostru de reabilitare, pentru că ei știu că nu este sustenabil să investești decât pentru a reabilita treapta întâi și treapta a doua și noi avem șapte trepte de pompare. Altminteri, nu rentează economic. Pentru un hectar am nevoie de 1.000 de tone de apă și pierderile de apă pe canal sunt de 20-30%; e ca și cum am servi icre negre cu pumnul“, a continuat fermierul.

Datcu este cunoscut pentru pozițiile sale, inclusiv atunci când a venit vorba de despăgubirile pentru efectele secetei din toamna lui 2019, respectiv primăvara 2020.

„Când e criză și oamenii în jurul tău rămân fără locuri de muncă, când datoria publică a depășit 500 de miliarde de lei, nu e firesc să ceri bani din buget când nu există. Dimpotrivă, ar trebui să-i refuzăm, dacă ni s-ar oferi! Să luăm exemplul medicilor canadieni, cărora guvernul lor le-a oferit un spor pentru condiții de periculozitate în condiții de pandemie și au declinat oferta!”, preciza domnia sa în martie 2021.

Prin intermediul PNRR, România a solicitat 4 miliarde de euro, în vederea reabilitării întregii infrastructuri principale de irigaţii, însă a fost respinsă de către Comisia Europeană (CE). Guvernanții români au menţionat că vor trimite clarificările cerute şi vor face demersurile necesare pentru a primi banii, dar, cu toate acestea fermierii sunt sceptici.

Cu o producţie istorică de 31,5 milioane de tone de cereale, în 2018 țara noastră s-a clasat pe primul loc la producţia şi suprafaţa cultivată de floarea soarelui şi porumb, respectiv pe locul patru la producţia de grâu din blocul comunitar european (UE27). În urmă cu doi ani, cu toate că pe teritoriul țării s-a înregistrat o secetă uşoară, iar producţia a scăzut cu aproximativ două milioane de tone, România şi-a păstrat poziţiile în topul producătorilor.

Cu toate acestea, în 2020 seceta pedologică extremă, care a afectat peste un milion de hectare din totalul de circa cinci milioane cultivate cu cereale, a făcut ca recolta să scadă cu aproape 40% până la 18,9 milioane de tone, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

De altfel, țara noastră a pierdut prima poziţie în clasamentul celor mai mari producători din Uniunea Europenă (UE27), iar Franţa a redevenit lider.

În plus, pe fondul diminuării producţiei de grâu, România a căzut două poziţii în clasament, până pe locul 6, după Franţa, Germania, Polonia, Spania şi Italia, mai spun datele INS.