3 decembrie 2021 - 12:22

Valeriu Tabără: ”Porumbul românesc este într-un MARE RISC”

Porumbul românesc se află într-un mare risc, atât din cauza dăunătorilor și agenților patogeni, cât și din cauza secetei atmosferice, prezentă pe mai bine de două treimi din teritoriul țării. Este concluzia președintelui Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”, Valeriu Tabără.

Prezent în cea mai recentă ediție a emisiunii Meat Milk, președintele ASAS a făcut o analiză detaliată a stadiului în care se află cercetarea românească și europeană în momentul de față, și mai ales înspre ce direcții trebuie să se îndrepte.

”Unul dintre punctele forte ale revoluției agrare genomice este reducerea cantităților de pesticide. Eu nu mai am nevoie de pesticide, pentru că creez, prin bioinginerie, rezistența naturală. Nu mai folosesc cantitățile acelea de erbicide, care unele sunt toxice, altele mai puțin. Aceste organisme nu aduc un prejudiciu partenerului de viață, din contră. Am spus că prima revoluție verde a determinat o dezvoltare a substanțelor de sinteză și a industriei chimice. Venim acum tot printr-o revoluție verde, de data aceasta cu o mai mare profunzime în studiul geneticii și ceea ce înseamnă modificarea genetică. Ea nu înseamnă crearea unui alt organism, înseamnă o rearanjare a genelor de un anumit tip sau a porțiunilor de genă. De ce n-aș putea face o soia pe care s-o erbicidez în vegetație, dacă grâul pot să-l erbicidez? Pentru că nu este o altă genă; sigur, ea provine dintr-o altă origine, dar controlul acesta de autoapărare îmi elimină dăunătorii care îmi distrug culturile, agenții patogeni. La porumb, de exemplu, aproape că nu există hibrid care să nu aibă la vârf mucegai, mai ales când este secetă. Porumbul românesc este într-un mare risc, pentru că acest Fusarium de boabe îmi creează micotoxine cu influență asupra sănătății umane. Atunci, eu trebuie să aleg unde mă duc – tratez ca să nu am aceste toxine sau las toxinele naturale care sunt cel puțin la fel de toxice ca și cele sintetice? Această revoluție genomică a venit cu baza genetică de a nu mai avea acești agenți patogeni și aceste substanțe care rezultă din atacul unor dăunători sau agenți patogeni.

Eu nu cred că omenirea, chiar la 9,5 – 10 miliarde de oameni, nu va găsi resurse. Aici este fundamentul cercetării. Cercetarea științifică a ajuns la acel nivel în care va găsi soluții pentru astfel de probleme. Cine neagă cercetarea științifică și riscă să devină dependent de importuri, nu poate realiza performanță. (…) Pactul Verde European este un lucru extraordinar, dar în momentul în care tu ai blocat cercetările de biotehnologii prin acea hotărâre a Curții Europene de Justiție, când EFSA, organismul care ar trebui să culeagă rezultatele de cercetare și să prezinte o sinteză pentru oricare decizie politică, este doar un for consultativ, este o problemă aberantă.

România nu este o țară oarecare din punct de vedere al potențialului agroalimentar. Sunt niște anomalii formidabile. În primul rând, noi importăm inputuri agricole de peste un miliard de euro în fiecare an, cu riscurile pe care le avem. Mai accentuez un lucru: păi cum putem să înverzim țara, dacă avem Bărăganul uscat de la 1 iulie până la intrarea în iarnă? Discutăm de irigații; de ani de zile spun, da, ele sunt o chestiune, dar partea cea mai mare care ocupă 70% din teritoriul României este seceta atmosferică. Aici, eu trebuie să îmi creez plante care să poată respira pe căldură și pe șocul termic. Dacă eu nu am aceste plante, nu am cum să-mi realizez potențialul”, a precizat Valeriu Tabără.

  1. Degeaba se zbate acest om să atragă atenția că nu este ascultat de slugile ce conduc România.
    A militat de zeci de ani pentru cultivarea de soia modificată genetic pentru că nu este toxică ( alfel americanii ,argentinienii,brazilienii- cei ce cultivă de zeci de ani aceasta plantă ar fi murit de mult) și pe care România o importă anual în valoare de peste 500mil. $ , dar nu a fost luat în seamă deși a fost și ministru al agriculturii și președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.