Noul Plan Național Strategic (PNS) reprezintă documentul care va defini agricultura românească pentru următorii 7 ani, însă elaborarea acestuia pare să ridice câteva semne de întrebare. Dacă fermierii spun că nu au văzut până acum nicio pagină din PNS, cei din mediul academic spun că ceea ce au văzut până acum nu le oferă perspective pozitive pentru viitorul sectorului agricol din țara noastră.
În emisiunea ”Agricultura, o șansă pentru România”, realizatorul Cătălin Lența a stat de vorbă cu președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), Valeriu Tabără, pe marginea acestui subiect. Iată ce a avut de spus fostul ministru al agriculturii:
”De ani de zile spun că cercetarea agricolă românească nu este una din care să se înfrupte unii ca să ia pământul sau patrimoniul pe care îl are țara noastră de peste 100 de ani. Ea trebuie pusă în funcțiune să dea soluții la marile probleme cu care se confruntă România. Eu sunt surprins acum că la PNS, noi avem instituții excepționale cum este Academia de Studii Economice, ca să nu vorbesc de ASAS, dar avem în structurile universitare oameni care pot să dea răspunsuri și să aducă argumente pentru măsurile pe care trebuie să le găsim în PNS. Dacă am fost chemați și consultați atunci când s-a elaborat analiza SWOT a ceea ce înseamnă bazele de elaborate ale PNS, la elaborarea PNS n-am mai fost chemați decât în domeniul agriculturii ecologice.
PNS-ul nu se va putea face, cum nici PNDR-ul actual nu a cuprins tot, dacă noi facem aceste programe cu o singură părere a cuiva sau aducem oameni din străinătate să ni le facă. Noi avem absolvenți în școli, profesori universitari, doctori formați în străinătate cu excelentă pregătire profesională. De ce nu le dăm de lucru să-i responsabilizăm pe ceea ce înseamnă soluțiile la realitățile noastre? Altfel, cheltuim degeaba în universități, când șefii de promoție ne pleacă.
Am o idee despre ce înseamnă PNS-ul. Doamne ferește să fie așa cum îl văd eu acum. O spun cu voce tare și e prima dată când afirm acest lucru. Eu aș fi vrut un PNS să răspundă la ceea ce am avut ca discuție împreună cu asociația academiilor de științe de agricultură din Europa la o întâlnire din septembrie 2017 cu fostul comisar european Phil Hogan. Din cele zece puncte cu care a mers România, patru erau făcute de ASAS, inclusiv pe ceea ce înseamnă economia rurală. Una dintre marile probleme, care este distorsionată în societatea românească, este relația producător-consumator. Prea multe intervenții pe această relație și ne costă enorm și creează disfuncționalități formidabile”, a precizat Valeriu Tabără, în direct la AGRO TV.
